Încrederea, de unde vine acest sentiment? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Încrederea, de unde vine acest sentiment? |
26 Jul 2007, 05:53 PM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.959 Inscris: 9 August 05 Din: marginea viselor Forumist Nr.: 6.763 |
Cred că s-a intîmplat tuturor, măcar o dată în viaţă, să aibă un sentiment de încredere faţă de o persoană necunoscută, sau relativ puţin cunoscută. Ce credeţi că stă la baza acestui sentiment ? Ce anume îl generează?
De ce avem încredere faţă de unele persoane ... şi neîncredere faţă de altele ? ... încrederea intr-un partener de afaceri, încrederea în vorbele cuiva şi în promisiunile pe care le face, încrederea de a porni alături de cineva în viaţă, încrederea faţă de un superior sau faţă de un subaltern ... în general încrederea faţă de oameni, uneori de naţionalitate sau de religie diferită de a noastră, uneori mult mai în vîrstă , sau mult mai tineri decît noi ... Acest topic a fost editat de exergy33: 26 Jul 2007, 11:00 PM -------------------- *_*_*
Pierdut ĂŽn Geometria UitÄrii CÄutând Ipote(nu)zele Fericirii - TrecÄtorul -X- https://exergy33.wordpress.com/ |
|
|
2 Aug 2007, 03:27 PM
Mesaj
#2
|
|
Hipopotamu' Somnoros Grup: Moderator Mesaje: 5.493 Inscris: 18 April 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.143 |
Pai cand am zis analiza riscurilor m-am referit la riscul calculat a lui axel. Adica sa accepti ajutorul cuiva dupa ce ai calculat rational cate sanse ai ca persoana sa se tina de cuvant (de exemplu). Mie aici mi se pare ca nu mai e vorba de incredere, ci de un risc asumat. Pentru mine increderea inseamna ceea ce se intelege in mod normal prin incredere: sentiment de relativa siguranta in intentia cuiva. Si-apai atunci cand incepi sa calculezi riscuri nu cred ca mai e vorba de siguranta... Desi, repet, in multe situatii nu ai de ales si si eu apelez la strategia asta de foarte multe ori. Doar ca nu o vad ca pe o dovada de incredere....
@Fanta, tot ce spui tu suna foarte frumos, foarte corect... Si daca chiar reusesti sa traiesti dupa principiile astea, daca iti reuseste tot ce ai spus, ai toata admiratia mea Dar pentru mine, una, si pentru marea majoritate a oamenilor, cred eu, e o utopie. QUOTE Apropos de oamenii care au tendinţa de a-i idealiza pe cei din jur, Sere (scuze că revin, am postat prea repede una după alta). Sunt o optimistă incurabilă, sper la tot ce este mai bine şi mai frumos. Dar dacă nu se întâmplă aşa nu simt dezamăgire, aştept ... data viitoare. Vezi, aici e diferenta. Eu cred, nu sper la tot ceea ce e mai bun. Si atunci cand nu e asa, sufar. Pentru ca pe langa faptul ca am tendinta de a idealiza oamenii, pun si suflet foarte usor. Sa ma inveti si pe mine, cand ai timp, cum sa fac sa ma limitez la a spera si a nu-mi face iluzii Oricum, e clar ca vedem diferit notiunea de incredere Pentru mine a acorda incredere inseamna ceva mai mult decat a acorda o sansa. @Ovidius, te-ai exprimat bine, stai linistit. Sau cel putin cred ca a inteles toata lumea care era intrebarea ta... Eu, una, nu am raspuns pentru ca sincera sa fiu nu stiu. Nu am citit nimic pe tema asta... Acest topic a fost editat de Serenity: 2 Aug 2007, 03:34 PM |
|
|
2 Aug 2007, 06:17 PM
Mesaj
#3
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 6.255 Inscris: 3 October 03 Forumist Nr.: 899 |
Pai cand am zis analiza riscurilor m-am referit la riscul calculat a lui axel. Adica sa accepti ajutorul cuiva dupa ce ai calculat rational cate sanse ai ca persoana sa se tina de cuvant (de exemplu). Mie aici mi se pare ca nu mai e vorba de incredere, ci de un risc asumat. Pentru mine increderea inseamna ceea ce se intelege in mod normal prin incredere: sentiment de relativa siguranta in intentia cuiva. Si-apai atunci cand incepi sa calculezi riscuri nu cred ca mai e vorba de siguranta... Desi, repet, in multe situatii nu ai de ales si si eu apelez la strategia asta de foarte multe ori. Doar ca nu o vad ca pe o dovada de incredere.... Pai mentionai exemplul cu a lasa cuiva pe plaja lucrurile tale (telefonul mobil, cheile de la masina/hotel, portofelul cu ceva bani, prosopul, etc). Este in fond un risc, pentru ca tu nu cunosti persoana. Pana la urma, acorzi sau nu incredere acelei persoane? Este dovada de incredere sau nu? Apropos de exemplul cu pricina, de ce este rational mai preferabil sa lasi lucrurile cuiva cu familia decat la un tip singur sau la un grup de 2-3 tipi: 1. este foarte putin probabil ca cineva vine la furat pe plaja impreuna cu familia sa. Cel mai mare procent de infractori pe plaja . Asta se refera la intentia a priori a celui in care acorzi increderea - stii ca e putin probabil sa aiba deja idei 2. daca e cu nevasta si cu copiii, atunci are mobilitate mai scazuta. E mai greu sa o stearga intr-un minut. Se refera la intentia a posteriori a celui in care acorzi increderea - stii ca e putin probabil sa-i vina idei 3. e mai mic riscul sa plece, uitand de lucrurile tale. Fiind in grup, ia mai mult timp sa se miste, iar daca intra si el in apa, poate ramane cineva din familia lui care are grija de lucrurile lor si de ale tale. Se refera la neglijenta care poate aparea. Increderea nu are numai subiect (eu am incredere in cutarescu). Mai are si obiect (eu am incredere in cutarescu in privinta faptului x). Eu pot avea incredere in X intr-o anumita privinta, si pot n-avea incredere deloc in alta privinta. -------------------- Azi avem.
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 6 May 2024 - 04:21 AM |