Încrederea, de unde vine acest sentiment? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Încrederea, de unde vine acest sentiment? |
26 Jul 2007, 05:53 PM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.959 Inscris: 9 August 05 Din: marginea viselor Forumist Nr.: 6.763 |
Cred că s-a intîmplat tuturor, măcar o dată în viaţă, să aibă un sentiment de încredere faţă de o persoană necunoscută, sau relativ puţin cunoscută. Ce credeţi că stă la baza acestui sentiment ? Ce anume îl generează?
De ce avem încredere faţă de unele persoane ... şi neîncredere faţă de altele ? ... încrederea intr-un partener de afaceri, încrederea în vorbele cuiva şi în promisiunile pe care le face, încrederea de a porni alături de cineva în viaţă, încrederea faţă de un superior sau faţă de un subaltern ... în general încrederea faţă de oameni, uneori de naţionalitate sau de religie diferită de a noastră, uneori mult mai în vîrstă , sau mult mai tineri decît noi ... Acest topic a fost editat de exergy33: 26 Jul 2007, 11:00 PM -------------------- *_*_*
Pierdut ĂŽn Geometria UitÄrii CÄutând Ipote(nu)zele Fericirii - TrecÄtorul -X- https://exergy33.wordpress.com/ |
|
|
2 Aug 2007, 02:35 PM
Mesaj
#2
|
|
Soul feeder Grup: Membri Mesaje: 3.735 Inscris: 7 November 05 Forumist Nr.: 7.214 |
Exergy33 a spus:
QUOTE Exact! De ce se intimpla ca privind pe cineva foarte putin cunoscut, sa ai un sentiment de incredere fata de acea persoana? Nu ma gindeam la faptul sa incepi sa-i povestesti cine stie ce lucruri din viata ta, ci la acel sentiment neinteles care te cuprinde cind constati ca daca ai avea nevoie de un ajutor, i-ai cere ei ajutorul ... pentru ca ai increderea ca nu se va da in laturi sa te ajute. Chestia asta cu ajutorul nu-şi găseşte locul în definiţia pe care o dau eu încrederii. Cred că aici este detaliul care face diferenţa. Nu putem şti că un cunoscut nu se va da în lături să ne ajute. Pentru mine, încrederea într-un om nu înseamnă că simt că acesta m-ar ajuta dacă aş avea nevoie. Asta ar însemna să nu am încredere în toţi oamenii care nu m-ar ajuta, adică în tot restul populaţiei planetei cu puţine excepţii. Când am încredere în cineva înseamnă că simt că nu are intenţii negative în privinţa mea, dacă nu şi în alte privinţe. Când nu mă simt ameninţată de un om, atunci am încredere în intenţia sa pozitivă în privinţa mea. Atât. Mai departe rămâne de văzut; în timp poate acţiona astfel încât încrederea mea în acel om să crească sau să scadă. Depinde de personaj şi de conjunctură, dar iniţial i s-a acordat încredere fiindcă era animat de intenţii pozitive. Pentru a exclude varianta discriminării, îmi pare mai rezonabil să presupun că un om este bun până ce se dovedeşte contrariul. Dacă se întâmplă să şi simt că este un om bun, atunci are încrederea mea. Sere în cazul colegilor de birou aş avea încredere în angajata cea nouă, este o ocazie să-i testez abilităţile, nu? Înafară de asta, dacă omul cu care lucrez nu este de încredere defapt, prefer să aflu asta mai devreme decât mai târziu. Am cunoscut mulţi oameni care nu au încredere în general. Îmi pare rău de ei, nu ştiu de ce, fiindcă ar trebui să las fiecare om să fie aşa cum vrea să fie, nu cum mi-ar conveni mie. Mă gândeam uneori că poate existenţa lor ar fi mai umanizată dacă ar risca să acorde încredere cuiva. Viaţa fără riscuri, viaţa fără curaj lasă amprenta apatiei. Inconştient măcinaţi de propria neîncredere, unii dintre ei deveneau rebeli fără cauză. Nu ştiu ce era mai rău pentru cei din jur, să-i întâlnească în perioada apatiei sau în cea a rebeliunii. Insist: încrederea se acordă, nu se câştigă. Omul demn de încredere nu va înşela aşteptările celui care are încredere în el, cel nedemn nu le va împlini. Şi acum îmi amintesc de topicul acela despre aşteptări, deschis parcă de calfa. În fine, sper că indiferent prin ce procedeu acordăm sau nu încredere cuiva să luăm decizia corectă, de cele mai multe ori. edit: Apropos de oamenii care au tendinţa de a-i idealiza pe cei din jur, Sere (scuze că revin, am postat prea repede una după alta). Sunt o optimistă incurabilă, sper la tot ce este mai bine şi mai frumos. Dar dacă nu se întâmplă aşa nu simt dezamăgire, aştept ... data viitoare. Fiindcă dacă suntem încă vii şi curajoşi, există cel puţin o şansă să ne vedem dorinţele împlinite. Vă propun să avem încredere în acest lucru. Acest topic a fost editat de Fantasee: 2 Aug 2007, 02:42 PM -------------------- TÄrâmul PoveĹtilor.
Loc cu poveČti Let your weird light shine bright, so the other weirdos know where to find you. |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 6 May 2024 - 01:25 AM |