Independent ? Optiuni

[milimetru]

Am observat, in decursul timpului, la multi hangii tendinta de a practica un crestinism original, propriu, "adaptat" propriilor nevoi, posibilitati si dorinte (de exemplu cineva spunea despre sine ca e ortodox cu influente protestante!...). Aceasta practica include unul sau mai multe din urmatoarele "componente":

- nu se merge la biserica, credinta e ceva personal si se poate trai foarte bine fara biserica
- nu se tine post, e la latitudinea fiecaruia daca tine sau nu; nu e pacat sa nu tii postul
- nu se face spovedanie mai deloc; se spune direct lui Isus, prin rugaciune ceea ce e de spus
- preotii sint respinsi ca nefolositori, mai mult, ei sint niste persoane care trebuiesc evitate
- biserica e o institutie neagreata; prosteste llumea, cere bani de la oameni si face o "treaba" care se poate rezolva bine-mersi in particular, acasa
- rugaciunile nu se fac dupa tipic; daca tot trebuie facute din inima de ce sa folosim cuvintele altora?
- rugaciunile nu se fac deloc; stie Dumnezeu mai bine ce avem nevoie, nu prea ne trebuie rugaciune
- singurul izvor pentru intarirea credintei este Biblia; ceilalti nu au importanta pentru ca denatureaza adevarul care se gaseste doar in Biblie
- "canonul" e scos din discutie, ca ceva impus de cineva din exterior...

Mai sint si altele, care nu-mi vin in minte acum si care ar defini un crestinism facut "at your own", singurul lucru care conteaza fiind relatia (strict) personala cu Dumnezeu.

E bine sau e rau sa fii "independent"? In fond care e motivatia celor care NU prefera independenta si doresc sa faca parte dintr-o comunitate religioasa (bine definita de niste reguli)?

[andra_v]

Ai dreptate, dar tot Apostolul spune ca "Roada Duhului este dragostea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine[...], blandetea, indelunga-rabdare", etc. Prin urmare, faptele cu adevarat bune sunt un dar de la Dumnezeu. Iar Harul Duhului Sfant se dobandeste prin partciparea la slujbele Bisericii, spovedanie, impartasanie, rugaciunea personala.

Ioana, ai spus ca rugaciunea este primita doar daca este facuta din inima. E adevarat, dar rugaciunea din inima este tot un dar divin. Noi ne putem ruga doar cu buzele, cu mintea (incercand sa fim atenti la cuvinte, la sensul lor), dar rugaciunea curata este mai presus de puterile noastre, deoarece, continua Apostolul Pavel, "a ma ruga cum trebuie nu stiu".

Acest topic a fost editat de andra_v: 29 Mar 2007, 12:33 PM