Independent ? Optiuni

[milimetru]

Am observat, in decursul timpului, la multi hangii tendinta de a practica un crestinism original, propriu, "adaptat" propriilor nevoi, posibilitati si dorinte (de exemplu cineva spunea despre sine ca e ortodox cu influente protestante!...). Aceasta practica include unul sau mai multe din urmatoarele "componente":

- nu se merge la biserica, credinta e ceva personal si se poate trai foarte bine fara biserica
- nu se tine post, e la latitudinea fiecaruia daca tine sau nu; nu e pacat sa nu tii postul
- nu se face spovedanie mai deloc; se spune direct lui Isus, prin rugaciune ceea ce e de spus
- preotii sint respinsi ca nefolositori, mai mult, ei sint niste persoane care trebuiesc evitate
- biserica e o institutie neagreata; prosteste llumea, cere bani de la oameni si face o "treaba" care se poate rezolva bine-mersi in particular, acasa
- rugaciunile nu se fac dupa tipic; daca tot trebuie facute din inima de ce sa folosim cuvintele altora?
- rugaciunile nu se fac deloc; stie Dumnezeu mai bine ce avem nevoie, nu prea ne trebuie rugaciune
- singurul izvor pentru intarirea credintei este Biblia; ceilalti nu au importanta pentru ca denatureaza adevarul care se gaseste doar in Biblie
- "canonul" e scos din discutie, ca ceva impus de cineva din exterior...

Mai sint si altele, care nu-mi vin in minte acum si care ar defini un crestinism facut "at your own", singurul lucru care conteaza fiind relatia (strict) personala cu Dumnezeu.

E bine sau e rau sa fii "independent"? In fond care e motivatia celor care NU prefera independenta si doresc sa faca parte dintr-o comunitate religioasa (bine definita de niste reguli)?