Ecclesia: Biserica Ortodoxa Optiuni

[Figaro]

Seria de topicuri Ecclesia se doreste o apropiere spirituala a crestinilor de diferite confesiuni. Va invit sa impartim credinta in Hristos in spirit crestin autentic. Discutiile in contradictoriu nu-si au locul aici. Haideti sa dezvaluim si sa pretuim fiecare stralucirea din Biserica celui de langa noi. Si cred ca ne vom cunoaste mai bine.

[noi]

Parintele Dimitrie Bejan:

"Cât despre greco-catolicii din România, fratii nostri din strana stângă, ne acuză că noi i-am silit să se treacă la Ortodoxie. Nu-i asa. Stalin i-a silit pe greco-catolicii din Ucraina să treacă la Ortodoxie si când a ajuns cu politica la Bucuresti, i-au silit si pe greco-catolicii de aici. să treacă la Ortodoxie, ca o luptă împotriva Papalitătii din partea comunismului. Iar ei au trecut masiv la Ortodoxie, căci nu era nici o deosebire între greco-catolici si ortodocsi.

Se stie doar că la 1700, o parte din românii ortodocsi din Ardeal au trecut la un fel de catolicism, la porunca împăratului Leopold de la Viena. Noi i-am protejat, iar greco-catolicii au trecut în totalitate a Ortodoxie. Episcopii greco-catolici au trăit si au murit, fiind exilati de securitatea comunistă. Singurii din toată Biserica greco-catolică care si-au păstrat credinta lor sunt episcopii. Preotii lor au trecut în masă la Ortodoxie, slujind mai departe Biserica si enoriasii lor.

Foarte putini preoti dintre ei au ajuns la Aiud si unul la Sighet. Oameni modesti care au suferit alături de noi, mâncând la fel aceeasi pită. Si dacă în 1948 au venit la Ortodoxie un milion jumătate de credinciosi, după revolutie - după cum se vede din recensământul populatiei făcut în anul 1991 -, în toată libertatea s-au întors înapoi la bisericile lor în jur de 200000 de credinciosi cu o mică parte din preotii greco-catolici, cu episcopatele pe care le-au avut mai înainte, iar restul de 87% au rămas ca ortodocsi.

Părintele Alexandru Todea, onorat de Scaunul Papal cu titlul de cardinal, făcea propuneri ca Biserica Ortodoxă să treacă în totalitate la greco-catolicism, iar Patriarhul Teoctist să fie Cardinal al Bisericilor Ortodoxe.

Slabă gândire si simtire românească! Ortodoxia nu are nici un motiv să renunte la 2000 de ani de viată crestină, să părăsească Ierusalimul si să sărute pantoful Papei de la Roma. Să nu fie! Părintele Alexandru Toader, este drept că a fost măturător pe la usile detinutilor de la Sighet.

Tot acolo se afla încarcerat si Iuliu Maniu. Pe acest bărbat de stat român, cel mai aspru pedepsit si mort la Sighet, eu, preotul Dumitru Bejan din Hârlău, ortodox 100%, l-as propune spre canonizare, ca martir, Părintelui Papă de la Roma. Căci Iuliu

Maniu - "Domnul Presedinte", cum îi spuneau ardelenii -, a trăit ca un puritan si a murit chinuit ca un martir. Nu i se cunoaste precis mormântul la Sighet. Stiu că a fost de o moralitate excesivă. Eu l-am auzit vorbind adesea în Parlament. Era foarte precis si la obiect, cu problema discutată acolo; fără ifose si fără grandilocintă.

Când se supăra pe regele Carol al II-lea, pleca la Bădăcini si trăia acolo, ducând o viată semicălugărească lângă surorile lui. Nu putea să nu ajungă în puscărie sub comunisti. Nu I-au iertat ei, pentru că a fost un bun român si un bun crestin.

Cât despre părintele cardinal Alexandru Todea, n-am văzut un prelat crestin să-si manifeste sentimentele dusmănoase mai circumscen fată de Biserica Ortodoxă. Când s-a publicat rezultatul recensământului din 1991 din populatia existentă si a citit că s-au declarat greco-catolici numai un procent asa de mic, s-a îmbolnăvit de nervi si acum este bolnav în satul lui. Căci el nu cultiva respectul si credinta; ci ura care vine de la necuratul.

Nu-i de mirare că s-a îmbolnăvit. Numai Bunul Dumnezeu are dreptul să judece popoarele si credinta lor. Ne pare rău, absolut rău pentru că a suferit în puscărie la fel ca noi, dar n-a iesit de acolo cu inima curată sau fruntea curată. S-au întors în satele lor preotii greco-catolici în frunte cu Nicolae Opris si cu Părintele Ioan Mereu de la Răchitele de pe valea Bârgăului - de sub ghetarul Scărisoara.

Alături de mine, stând în aceeasi casă, într-un sat părăsit de bănătenii deportati, duminica am cântat amândoi la aceeasi strană în rit bizantin - eu, făcându-mi cruce cu trei degete si el făcându-si cruce. cu toată mâna dreaptă, mare cât o lopată. Când m-am întors de la puscărie, el mă bocea si plângea pe umărul meu si spunea mereu: "Măi frate peline, oare ne vom mai vedea pe această lume?" Si nu ne-am mai văzut. A murit.

În timp ce părintele cardinal Alexandru este dusmănos pe noi preotii ortodocsi, că i-am păstorit credinciosii si i-am păstrat bisericile frumoase si i le-am dat înapoi, mai bine de un milion n-au vrut să se întoarcă la uniatie si au rămas lipiti de Ortodoxie.

Credinciosii n-au văzut nici o deosebire între ortodoxia românească si greco-catolicism. Doar că noi spuneam Sfântul Duh si ei spuneau Sfântul Spirit. Nici un preot de-al lor nu-i pomenea pe Părintele Papa, ci doar mitropolitul de la Blaj îl pomenea la slujbe pe Papa de Ia Roma, precum preotii ortodocsi îl pomenesc pe episcopul locului, iar Patriarhul de la Bucuresti, pe Patriarhul Ecumenic de la Constantinopol.

Părintele cardinal Alexandru Todea a uitat total că Mântuitorul Iisus Hristos ne-a poruncit să ne iubim unul pe altul ca fratii, ba chiar să iubim si pe vrăjmasii nostri. Doar nu care cumva ierarhia superioară greco-catolică L-a corijat pe Iisus Hristos? "Să nu fie!", spune Sfântul Apostol Pavel si cu asta am încheiat.

Personal îmi pare rău pentru suferintele părintelui cardinal Todea si cred că a măturat coridoarele de la Sighet, după cum eu si Nichifor Crainic si altii am c*rătat closetele de la Aiud!

Eu făcusem practică în Rusia Sovietică, c*rătind alături de alti preoti ortodocsi closetele de prin lagăr si chiar din canalele de scurgere de la Moscova. Dar, multumim lui Dumnezeu, am stat tot timpul cu fruntea sus si am iesit din puscărie tot cu fruntea sus. Părintele cardinal, din măturător de puscărie, a ajuns cardinal. Eu, măturător de la Aiud, n-am putut să mă mentin nici ca preot paroh la Ghindăoani, judetul Neamt.

Aceasta este principala deosebire între mine si un cardinal. Mie nu mi s-a permis să slujesc în vreun Altar ortodox, iar părintele Todea a slujit si-n marea biserică a Sfântului Petru de la Roma. Si atunci mă întreb: Cine a suferit mai mult? Părintele cardinal, ori preotul Bejan de la Hârlău? Si, ca mine au suferit încă 1200 preoti ortodocsi.

Eu, în toată lunga mea detentie, nu am întâlnit în puscărie decât 36 preoti greco-catolici si un episcop foarte tânăr, de 23 de ani, hirotonisit în clandestinitate, si care, fiind prea crud si fără opinie, n-a suferit cu nimic mai mult decât preotii greco-catolici, Ion Mereu sau Neculai Opris. Nu-i necesar să asteptăm gloria de la oameni, ci să asteptăm răsplata de la Dumnezeu. Părintelui Cardinal Alexandru Todea îi lipseste tiara de la Papă. Eu nu mă laud, dar 25 de ani, din 1970, n-am liturghisit nici într-o biserică. M-am închinat lui Dumnezeu privind spre răsărit, doar în casa mea din Hârlău. Si la usa mea au bătut multi, foarte multi crestini care aveau nevoie de mângâiere. Si cu asta, o problemă care pare dificilă socot că-i lămurită. Mai mult, nu se poate.

As putea să vorbesc de 12 preoti ortodocsi omorâti prin împuscare de securitate. Nu cunosc nici un preot greco-catolic sau catolic să fi fost omorât prin împuscare. Toti preotii catolici au fost în puscării, în frunte cu Mitropolitul Martin Aron, pentru spionaj în favoarea Sfântului Scaun, a Italiei. Dar s-au purtat foarte corect în puscărie.

Si atunci, în timp ce catolicii tac si-si văd de oficiile lor, un român ajuns la grad arhieresc foarte sus, critică pe ortodocsi. Mă întreb: "De unde si-a însusit vrăjmăsia cu care atacă dusmănos pe ortodocsi? înclin a crede că vrăjmăsia vine de acolo că greco-catolicii, în număr de un milion jumătate, au devenit, si au declarat si se mentin membri buni si credinciosi ai Bisericii Ortodoxe. Un alt motiv nu se poate." "