Ninge Albastru, [Jurnalul lui black ice] |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Daca doriti si dumneavoastra un Jurnal, trimiteti un mesaj in acest sens in cadrul topicului Detalii Forum.
Nou: Autorul unui jurnal are dreptul de a decide ca un mesaj scris in cadrul Jurnalului sau de catre altcineva sa fie sters. Daca doriti acest lucru, trimiteti-mi un PM cu adresa mesajului in cauza si acesta va fi sters (bineinteles, atat timp cat nu se exagereaza).
Ninge Albastru, [Jurnalul lui black ice] |
12 Jun 2003, 04:54 PM
Mesaj
#1
|
|
Gazda Hanului Grup: Admin Mesaje: 8.578 Inscris: 22 February 03 Din: Hanu Ancutei Forumist Nr.: 1 |
Bine ati venit in cadrul Jurnalului lui Black Ice: noutati, pareri, ganduri referitoare la viata sa veti gasi aici.
-------------------- |
|
|
29 Jun 2003, 03:26 PM
Mesaj
#2
|
|
blue-eyed dreamer Grup: Moderator Mesaje: 1.367 Inscris: 14 April 03 Din: Cluj / Bucuresti Forumist Nr.: 192 |
sa vorbesc despre razbunare, iertare, dragoste, ura, manie, singuratate, izolare, renuntare...sa vorbesc, sau mai bine sa tac?
.................... cineva acum cateva saptamani mi-a spus ca trebuie sa-mi sustin parerea oricat de diferita ar fi de a celorlalti. am incercat. m-am lovit de trei atitudini diferite: incapatinare, indiferenta si renuntare. acum zambesc si imi aduc aminte de Lumanarea lui Diongene. la fel spun si eu: caut un om. gata, mai bine tac si aici. .................... de multe ori m-am intrebat ce s-ar intampla daca as fi mai radical, mai incisiv...mai critic. ar trebui sa fac experimentul asta pe un forum nou. as vrea sa vad cum ar reactiona un user daca i-as spune si demonstra ca e prost. ar accepta, ar incepe sa injure, sau ar zambi tamp? mi-ar placea un astfel de experiment. ma intrebi de ce? simplu, pentru ca sunt frustrat. pentru ca m-am saturat sa-i aud pe unii cum pocesc limba romana, m-am saturat de aerele de superioritate ale unora, m-am saturat de...de atata prostie...destul si aici. .................... am un gust amar in gura. si un patrunzator sentiment de inutilitate. certitudinea inutilitatii e deplorabila. deseori m-am intrebat cum as putea sa schimb...ceva. singurul mod in care as putea e atat de departe de cei pe care as vrea sa-i schimb incat imi dau seama ca e inutil. Cioran zicea intr-una din cartile sale ("Pe culmile disperarii" daca-mi aduc bine aminte) ca daca ar putea ar aduce intreaga lume in agonia mortii. Spunea ca e singurul mod in care oamenii se pot schimba: prin suferinta. Sincer, ii dau dreptate. Daca ma gandesc bine, cand isi realizeaza omul inutilitatea, nimicnicia? Atunci cand e singur, cand e parasit de toti, cand simte un gol imens in suflet, simte ca se prabuseste; cade in vartejul amintirilor, se ineaca in vise, cauta o scapare, cat de mica, dar nu e nici una. Singura cale e in jos, prin abis, spre neant...Suferinta inseamna cunoastere de sine, inseamna o alta perspectiva asupra realitatii, inseamna o continua cautare a unui mijloc de a iesi din abis. Caci odata cazut, nu te mai poti intoarce la acea stare de imaginara platitudine caracteristica majoritatii. Dupa, nu mai poti fi...banal, oricat ai incerca. Caodata vrei sa uiti de tine, vrei sa uiti ca inca nu esti la suprafata, ca inca nu vezi lumina soarelui, astfel ca incepi sa visezi, iti imaginezi, folosindu-te de amintiri, cum arata si ce simteai cand Fericirea iti mangaia cu razele sale sufletul. Stai neputincios si visezi, aproape hipnotizat de atatea imagini placute. Incerci sa le substitui realitatii crude dar cand intinzi, timid, mana imaginea incepe sa tremure - sa se evopore. se transforma intr-o Fantoma, o iluzie ce nici macar nu are chip dar despre care stii - vrei sa crezi - ca exista undeva, ca e numai a ta si ca va ramane doar a ta... -------------------- "Mai bine o noapte eternă decāt o zi fadă, mai bine obscuritatea decāt o lumină ştearsă" (E. Cioran)
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 9 May 2024 - 02:21 PM |