Am O Cucuvea In Curte |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Am O Cucuvea In Curte |
13 Sep 2006, 10:52 AM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 9.057 Inscris: 24 August 06 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 8.595 |
Pai de vreo cateva zile, s-a aciuit in curtea din spatele casei o bufnita. Daca ar si canta, as pune asta in legatura cu o veche zicala romaneasca si mi-as face ceva griji. Dar nu canta. Dimineata cand plec la munca o surprind inca pe o creaca mai inalta, dar cum se lumineaza de-a binele dispare de acolo. E un pui din cate am putut sa observ.
Gard in gard cu mine e o casa locuita de doua femei foarte batrane, la noi sunt numai tineri...o fi gresit adresa ?? Fara gluma stie cineva ce semnifica asta ?? Stie cineva ce pot face ca sa o alung ?? Stie cineva vreun descantec, o incantatie, vreo formula magica ceva care sa alunge piaza rea ?? -------------------- "Te iubesc, Richard Parker. Vei fi mereu cu mine. Fie ca Dumnezeu să te aibă in grijă !"
<arraink@yahoo.com> |
|
|
13 Sep 2006, 02:40 PM
Mesaj
#2
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 120 Inscris: 10 November 05 Forumist Nr.: 7.233 |
imi plac foarte mult bufnitele. eu as primi-o in curtea mea, dar din pacate stau intr-un apartament de bloc. in unele tari sint simbolul intelepciunii, stiai?
imi plac si superstitiile, fiecare in parte are o poveste fascinanta. daca vrei sa afli mai multe despre cum s-au format ele citeste cartea asta iti mai transcriu doua citate, poate te ajuta sa-ti invingi frica, amandoua apartin preotului Iulian Nistea Substratul superstiţiei, ori în ce formă s-ar prezenta ea, este o combinaţie de frică şi credinţă în ceva ireal, imaginar. Un imaginar subiectiv sau/şi colectiv de tipul arhetipurilor culturale de care vorbea Jung şi o frică la fel de imaginară, care nu are nimic de-a face cu iubirea pe care ne-a aratat-o Mântuitorul nostru: „Să vă iubiţi unii pe alţii precum Eu v-am iubit pe voi”. Credinţa creştină nu este o superstiţie, nu este credinţa ceva imaginar, ci credinţa într-un Dumnezeu personal, care este Iubire (ne spune Ioan, ucenicul iubit). Credinţa este participarea la această Iubire, sau, cum spune un mare scriitor creştin din secolul al V-lea, Diadoh al Foticeii „gustarea precisă a realităţilor distincte din lumea nevăzută”[3], a cărora arvună ne-a fost dată deja de Dumnezeu Tatăl, prin Fiul, în Duhul Sfânt. „Gustaţi, zice, şi vedeţi că e bun Domnul” – şi păstrând amintirea acestei gustări neuitate prin lucrarea dragostei înţelegem toate, după cuvântul Apostolului: „Şi aceasta mă rog, ca dragostea voastră să prisosească tot mai mult şi mai mult, în cunostinţă şi simţire, ca să pretuiţi cele ce sunt de folos”. [COLOR=purple]Desigur, superstitiile le dispretuim si le combatem. Pentru ca ele nu au nimic de-a face cu credinta, care e legata de iubirea lui Dumnezeu (care e „bun si iubitor de oameni”) si a semenilor („Sa va iubiti unii pe altii precum Eu v-am iubit pe voi”). Din contra, superstitiile sunt legate de frica si de frici, si de imaginarul individual si popular pe care aceste frici il genereaza, foarte diferit de la un loc la altul. De exemplu: la români „pisica neagra” e un fel de imagine populara a „celui rau” - in Egipt ea este admirata. Bestiarul (adica viziunea personificata asupra animalelor) variaza mult de la o regiune la alta, si aceasta dovedeste ca ne aflam in plin imaginar colectiv, si care trebuie tratat ca atare, oricat de puternic ar fi el intr-o anumita societate la un anumit moment. La fel, cele mai multe din superstitiile legate de morti sunt reziduuri ale vechilor credinta pagâne de altadata, care au supravietuit pâna azi sub aceasta forma (ca si in vrajitorie). Inca o data: aceste lucruri nu au, de cele mai multe ori, nimic de-a face cu credinta crestina! Deci aceste superstitii sunt intotdeauna de dispretuit. Ceea ce nu este de dispretuit niciodata, este omul! Pentru diferit motive (slaba credinta, nestiinta etc.) multi oameni „cred” unor superstitii. Iar noi nu trebuie sa-i dispretuim, ci sa-i ajutam, cu tact, sa inteleaga ca acele superstitii nu le folosesc la nimic. Uneori argumentele noastre nu sunt vorbele, ci faptele, actiunile sau atitudinile noastre detasate fata de aceste lucruri… -------------------- de(-)nominat
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 7 May 2024 - 12:31 PM |