Insula Nevazuta, [Jurnalul anushca] Optiuni

[Mihai]

Scrieri, ganduri, amintiri din viata anushca veti putea citi in cadrul acestui nou jurnal.

Lectura placuta!

[anushca]

Spuneam mai sus ca nu mai am decat foarte putine intrebari si cum am impresia ca cineva o sa raspunda la ce deja stiu am cautat in arhive un text al lui Jerome K. Jerome:

„Sunt gata sa recunosc timidului aceasta virtute: e constant in dragoste. Motivul nu trebuie cautat prea departe. E clar ca isi epuizeaza toata rezerva de curaj cand priveste o singura femeie in ochi si i-ar fi pur si simplu imposibil sa suporte calvarul si cu a doua. Prea e inspaimantat de intregul sex femeiesc ca sa mai vrea sa umble brambura si cu altele. Una-i ajunge.
Ei, dar lucrurile stau cu totul altfel cand e vorba de tanarul care nu e timid. Acestuia i se ofera tentatii pe care fratele sau cel sfios nu le-a intalnit niciodata. Se uita-n jur si peste tot vede ochisori sagalnici si gurite zambitoare. Ce poate fi mai natural decat ca, printre atatia ochisori sagalnici si atatea gurite zambitoare, omul nostru sa se incurce de-a binelea si, uitand pentru moment la care ochisori sagalnici si la care gurita zambitoare poate ridica pretentii, sa se apuce de facut curte altor ochisori sagalnici si altei gurite zambitoare. Timidul, care niciodata nu se uita-n alta parte decat la propriile-i ghete, nu vede nimic si nu simte nici o tentatie. Fericiti cei timizi!
Nu ca timidul n-ar vrea sa fie fericit in felul asta! Ar da orice sa-si poata "face de cap" in rand cu ceilalti si zi de zi se dojeneste singur ca nu e in stare "nici macar de atata lucru". Din cand in cand, storcandu-si tot curajul cu un efort imens, se arunca in mlastina desfranarii, dar totdeauna are parte de un teribil fiasco. Dupa cateva poticneli se taraste afara flescait si demn de compatimire.”

Ce-am vrut sa fac aducand in discutie acest pasaj? Nimic deosebit bietul meu prieten timid. Eu nu am spus sa-ti ceri iertare. Nu cer sa mi se ceara iertare. Inteleg ca ai dat orice sa-ti poti "face de cap". Ai uitat un singur lucru: cand iubim vrem sa fim doi. Nu sa ne ingradim unul altuia libertatea ci sa fim doi. Cand vrem, cand stim asta suntem acasa. Insemnand acel loc unde spunem cinstit ce credem, ce simtim, unde suntem mangaiati si cand suntem prostuti, unde cineva ne face sa radem de frustrarile noastre. Ai refuzat acest loc, ai vrut sa-ti demonstrezi ca poti sa zambesti, poti straluci fara ajutorul nimanui. Ai dreptate, niciodata nu avem nevoie de ajutor sa fim ceea ce suntem. Ca cineva ne zambeste sigur ne este mai placut, ne e mai bine cand ne dezechilibram sa ne intinda o mana... iar este adevarat. Dar zambetul acela inseamna aproape nimic pentru a fi ce deja suntem. Ai perceput in felul tau acel „nimic”, ai renuntat la el, te-ai incapatanat sa poti singur. Din punctul asta de vedere acum esti un invingator... dar ramai si ce te-ai incapatanat sa fii: singur. Pastreaza-ti prietenii, universul care l-ai creat, straluceste! Ai sa intelegi mai multe doar cand vine... seara. Atunci nu conteaza cat de destept te vad oamenii, conteaza nimicul numit zambet pe care... il refuzi cand faci totul sa fii singur.
Oricat vreau nu pot spune ca nu te iubesc. Dar vremea noastra a cam trecut... Ai prietenia mea si, pentru ceea ce intelectual esti, admiratia. Ramai un timid care a dat orice... dar, din nefericire, absolut orice

Acest topic a fost editat de anushca: 25 Apr 2007, 03:00 PM