Ce este o teorie ştiinţifică?, ce e şi ce nu e ştiinţă? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Ce este o teorie ştiinţifică?, ce e şi ce nu e ştiinţă? |
15 Jul 2006, 05:32 PM
Mesaj
#1
|
|||||||||||
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Aşa a început discuţia pe un alt topic: Amenhotep,13 Jul 2006, 10:11 AM:
Ce înţelegi prin ştiinţă? Te întreb pentru că singura explicaţie pentru această afirmaţie în completă contradicţie cu părerea comunităţii oamenilor de ştiinţă îmi pare a fi aceea că foloseşti "ştiinţă" într-un alt sens... Sau, poate... n-ai citit teoria lui Darwin şi nu ştii despre ce vorbeşti? alfa,13 Jul 2006, 10:20 AM: Desi nu discuti cu mine, ca si cum mi-ar pasa, iti spun eu ce intelege daca nu ti-ai dat pana acum seama. Despre stiinta nu putem vorbi decat atunci cand avem un model simbolic, bazat pe un ansamblu de termeni fundamentali si principii pe baza carora sunt definite celalte notiuni si deduse restul propozitiilor. Nu-i cazul teoriei lui Darwin. dorinteodor,13 Jul 2006, 01:44 PM: alfa, tu tocmai ai deschis cutia pandorei. 90% din ce se pretinde stiinta (ma refer la domenii ale cunoasterii) nu au nimic de-a face cu stiinta. dar in spatele a tot felul de doctori in fel de fel de non-stiinte, se ascund interese economice mari de tot (evident ca ma refer la toata lumea, in nici un caz, in mod specific, la rominia) ca sa intelegi ce este stiinta, inainte de definitia normala o sa-ti dau exemple de stiinte. in ultimii 2300 de ani au fost create numai 4 stiinte mari si late: geometria lui euclid, mecanica lui newton, mecanica cuantica a lui planck si teoria relativitatii a lui einstein. fiecare din aceste stiinte se pot scrie, in esenta pe o jumatate de pagina normala. caracteristica lor fundamentala, care le califica, este faptul ca toti termenii folositi au definitii unice, neinterpretabile si acceptate in exact aceasi forma de absolut toti. deci, metoda practica este: daca un termen nu are definitie unica, identica in groenlanda, rusia, china, america...atunci acel termen nu apartine unei stiinte. cu acest prag foarte ridicat, se elimina poate mai mult de 90% din domeniile pretinse stiinte. acum, in termeni stiintifici, o stiinta se construieste in jurul unui model simbolic fundamental. acest model se bazeaza pe un numar foarte limitat de termeni fara definitie precisa, numiti termeni fundamentali. mai se definesc si niste relatii fundamentale. pe urma, prin dezvoltari logico-matematice se construieste toata stiinta. alfa, ia cartea de liceu sa vezi modelul lui newton. are trei termeni fara definitie precisa (fundamentali) si anume: masa, spatiul si timpul. acesti termeni se introduc prin descriere. a fost geniul lui newton sa stie ce sa aleaga ca fiind termeni fundamentali de unde rezulta toti ceilalti: viteza, acceleratia, forta, energia, lucrul mecanic......totul fiind un model simbolic, orice stiinta face predictii asupra realitatii externe. daca o singura predictie nu se confirma, acel model cade cu totul. din cauza asta avem doar 4 in 2300 de ani. deci repet: o stiinta face predictii care se confrunta cu realitatea externa. ce avem la ideologia darwinista? varza!, nici un termen nu are definitie univoca, neinterpretabila si unanim acceptata iar de predictii nici nu avem ce discuta: darwin nu face nici o predictie care sa poata fi verificata. dar avem atitia care traiesc bine mersi de pe urma lui darwin. nimeni niciodata nu va recunoaste ca nu exista nici o teorie evolutionista si ca ce avem este doar o colectie de idei care "explica" fara a fi in stare sa se confrunte cu realitatea, deci o ideologie. exemplu: in cazul lui einstein, el a zis ca intre energie si masa exista o relatie. atunci, luind de bun ce a zis, s-a calculat masa luminii. pe urma, s-a aplicat teoria lui newton la trecerea luminii de la o stea pe linga soare. asta nu se putea face decit in timpul unei eclipse. asta s-a facut experimental si intr-adevar, lumina (pozitia aparenta a unei stele) s-a modificat conform calculelor bazate pe teoria lui einstein. crezi ca acest succes a fost suficient sa califice teoria relativitatii ca apartinind stiintei? nici vorba. dupa inca doua experimente cruciale reusite, einstein a fost luat in serios si teoria relativitatii acceptata ca stiinta. o "solutie" de salvare a fost sa imparti stiintele in stiinte obisnuite si stiinte exacte. asta din motive....materiale. cum sa ai o stiinta care nu este exacta? dar in fata alternativei de eliminare a domeniului din stiinta, aberatia a fost acceptata. repet, asta este asa in toata lumea dar, atunci cind vorbim riguros, confuzia este inacceptabila. daca voi vreti sa discutati discutii, atunci, treaba voastra, "teoria" lui darwin e stiinta. caile "stiintei" sint foarte ciudate....dorinteodor alfa,13 Jul 2006, 02:35 PM: dorinteodor, permite-mi o relativa retragere dinaintea discutiei dintre tine si amenhotep, prefer s-o urmaresc cu tihna distantei, mai ales ca moderatorul ma trateaza cu indiferenta. De ce n-as proceda la fel? Anticipez ca va fi foarte interesanta..., impartasiti pasiunea "precizarii" termenilor. Consecinta excluderii teoriei lui Darwin ( si multor altora desigur ) din randul stiintelor, pe care doar prezbitismul doctorilor docenti si meschinele interese economice le mentin, e doar una dintre marile relevatii care ni se pregatesc. Insa te asigur de atentia mea tacuta. Practic in exces delectarea. bonobo,14 Jul 2006, 03:42 AM: Totusi, geometria lui Euclid intruneste criteriile unei teorii stiintifice. Catalin,14 Jul 2006, 08:34 AM: Da, mai putin un detaliu neinteresant cum ar fi corespondenta dintre idei si realitate... bonobo,14 Jul 2006, 02:37 PM: Corespondenta exista si teoria este falsifiabila. Catalin,14 Jul 2006, 03:23 PM: Geometria euclidiana?! si cum ai de gand sa o falsifiezi, gasind puncte exterioare unei drepte de la care nu poti duce paralele? bonobo,14 Jul 2006, 07:33 PM: Nu, masurand suma unghiurilor unui triunghi. Daca gasesti unul pentru care suma este diferita de 180, ai falsificat-o. Catalin,14 Jul 2006, 09:57 PM: Din nefericire, n-avem triunghiuri in realitatea asta! bonobo,14 Jul 2006, 10:41 PM: nici puncte materiale. Catalin,14 Jul 2006, 11:27 PM: Bonobo, nici puncte materiale nu exista, evident... si cine a sustinut ca exista? tu vad ca ai o problema serioasa cu diferenta dintre model si stiinta. Modelul este o constructie mentala, el nu exista in realitate. Stiinta este atunci cand folosesti un model (oarecare... geometria euclidiana, geometria pe sfera, geometria hiperbolica, punctul material, sarcina electrica punctiforma etc.) pentru a elabora o teorie stiintifica. Acea teorie este falsifiabila, nu modelul pe care l-a folosit. Modelul trebuie doar sa fie coerent. Daca tie ti-a zis cineva ca punctul material este un concept stiintific... imi pare rau, dar te-a indus in eroare. alfa,14 Jul 2006, 11:48 PM: [...] chiar zaceam in iluzia ca teoria stiintifica e o constructie mentala, ca orice teorie e o constructie mentala, dar ...se pare ca doar modelul e. Cand a pus mana piciorul teoria stiintifica deveni constructie...de care? Modelul nu exista in "realitate" ci doar, cine stie, stiinta.... care-l foloseste. Numai "diferente". Stiinta e cand te servesti de un model pentru a elabora o teorie stiintifica_ca daca stiinta era cand foloseai un model pentru a elabora o teorie nestiintifica era nasol. In sfarsit desi e un concept al unei stiinte, punctul material nu e un concept stiintific. [...] bonobo,15 Jul 2006, 12:01 AM:
S-ar putea sa am o mare problema: nu inteleg care-i distinctia pe care o faci tu intre teorie stiintifica si model, unde se termina modelul si incepe teoria stiintifica. Geometria lui euclid este 'conectata' la realitatea fizica prin observabile (lungimi si unghiuri), si poate fi falsificata practic. axel,15 Jul 2006, 12:21 AM: Nu, geometria euclidiana nu este falsifiabila. Ci ipoteza ca realitatea se comporta ca un model euclidian. Catalin,15 Jul 2006, 01:03 AM: Cam asa ceva. alfa,15 Jul 2006, 12:30 AM: Imi statea pe buze. Nu-i falsificabila teoria ci doar ipoteza ca realitatea se comporta conform teoriei. bonobo,15 Jul 2006, 02:50 AM: adevarul este ca nici teoria relativitatii nu este falsifiabila daca nu presupunem ca realitatea se comporta conform ei. axel,15 Jul 2006, 05:40 AM: Pai tocmai asta afirma teoria relativitatii: ca realitatea se comporta conform ei. alfa,15 Jul 2006, 08:59 AM: Unde afirma asta? Oricum am prins ideea, daca adaugi unei teorii propozitia " realitatea se comporta conform ei" devine stiintifica. axel,15 Jul 2006, 09:16 AM:
Pai teoria relativitatii nu e ramura a matematicii. Este o teorie din fizica care incearca sa explice realitatea (universul).
Poate da, poate nu e o conditie necesara. Dar cu singuranta nu e si suficienta bonobo,15 Jul 2006, 05:17 PM:
Aha. Si Euclid n-a zis ca spatiul se comporta conform teoriei lui? Numele de geo-metrie iti spune ceva? Dincolo de ironiile de doi bani, geometria lui Euclid a fost probabil prima teorie stiintifica axiomatica. -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
||||||||||
|
|||||||||||
16 Jul 2006, 08:49 PM
Mesaj
#2
|
|||
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Uite ce zice Popper despre geometrie (Logica cercetării, Karl R. Popper, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1981, pag. 162): În discuţiile purtate în jurul teoriei relativităţii, problema simplităţii geometriei euclidiene a jucat un rol mare. Niciodată nu s-a pus la îndoială că teoria euclidiană ca atare este mai simplă decât orice geometrie neeuclidiană (de curbură constantă dată), ca să nu mai vorbim de geometriile neeuclidiene de curbură variabilă. La prima vedere, această "simplitate" pare a nu avea prea mult în comun cu gradul de falsicabilitate; dacă însă formulăm enunţurile respective sub forma unor enunţuri empirice, vedem că cele două concepte -- de simplitate şi de falsificabilitate -- coincid în acest caz. Să examinăm ce experienţe ne-ar putea ajuta să testăm următoarea ipoteză: "Aici există o geometrie metrică de cutare şi cutare curbură". O testare va fi posibilă numai dacă identificăm anumite entităţi geometrice cu anumite obiecte fizice, de exemplu fazele luminoase* cu liniile drepte, iar punctele cu locul de intersecţie al unor fire**. Dacă acceptăm această identificare ("regula de corespondenţă" [cf. paragraful 17]), vom putea demonstra că ipoteza valabilităţii unei geometrii euclidiene a razei de lumină este falsificabilă într-un grad mai ridicat decât ipoteza corespunzătoare din orice geometrie neeuclidiană. * Cred că e o greşeală de tipar, corect era "razele luminoase". ** Din nou, e vorba de "raze (luminoase)", nu de "fire". Aceasta pare a fi o greşeală de traducere. Aşadar, "O testare va fi posibilă numai dacă identificăm anumite entităţi geometrice cu anumite obiecte fizice, de exemplu razele luminoase cu liniile drepte, iar punctele cu locul de intersecţie al unor raze". În lipsa unei astfel de identificări, testarea nu e posibilă. Nici măcar principial. Dat fiind că acea construcţie teoretică numită "Geometria euclidiană" nu face vreo identificare anume (nu vorbeşte nici de sfori/grăunţe de nisip, nici de raze de lumină/intersecţii ale lor etc.), rezultă că ea, construcţia cu pricina, nu este o teorie testabilă. Deci nu este falsifiabilă. Deci nu este ştiinţifică. Ea devine o teorie testabilă (deci falsifiabilă, deci ştiinţifică) numai dacă îi adăugăm "Identific 'dreapta' cu 'sfoara foarte bine întinsă' şi 'punctul' cu 'cel mai mic grăunte de nisip'". Sau "Identific 'dreapta' cu 'raza de lumină' şi 'punctul' cu 'intersecţia a două raze de lumină'". (Deşi... părerea mea e că Popper nu a reflectat suficient: "intersecţia a două raze de lumină" nu este un obiect fizic.) Dar prin aceste adăugiri obţinem teorii diferite: una se referă la sfori şi grăunţe de nisip, alta la raze de lumină. Preţul pe care trebuie să-l plătim este "fizicizarea" geometriei, iar aceasta se poate face în mai multe feluri. Toate aceste teorii despre obiecte fizice sunt într-adevăr falsifiabile (deci ştiinţifice), dar niciuna nu coincide cu Geometria. Toate sunt, dacă vrei, "geometrii aplicate". Şi dacă una din ele este falsificată (se constată clar că e falsă), asta nu înseamnă că şi celelalte sunt false. Şi nici că "geometria mamă" e falsă. (De exemplu, s-ar putea ca "teoria euclidiană a sforilor" să se dovedească falsă, dar "teoria euclidiană a razelor de lumină" să nu se dovedească falsă. Sau, chiar dacă şi aceasta se dovedeşte falsă, s-ar putea ca identificând dreapta cu "metavectorul scalar holopsihokinetic" al lui Shapeshifter şi punctul cu "cvasimomentul holonic de spin cuantic nedecoerent" (tot al lui Shapeshifter ), să vedem că treaba merge strună şi toate propoziţiile geometriei euclidiene se verifică superb din perspectiva acestei echivalenţe. Esenţa ideii e: geometria ca atare nu vorbeşte despre nimic fizic. Dac-o facem să vorbească despre ceva fizic, atunci nu mai e "geometrie ca atare", ci teorie fizică. Cum spunea Einstein (în Geometrie şi Experienţă): "În măsura în care enunţurile matematicii se referă la realitate, ele nu sunt certe; şi în măsura în care sunt certe, ele nu se referă la realitate." De fapt, e instructiv să vedem mai pe larg părerea lui Einstein (textul l-am găsit acum pe net şi nu-l mai traduc; dacă cineva îmi va cere, voi traduce): Geometry treats of entities which are denoted by the words straight line, point, etc. These entities do not take for granted any knowledge or intuition whatever, but they presuppose only the validity of the axioms, such as the one stated above, which are to be taken in a purely formal sense, i.e. as void of all content of intuition or experience. These axioms are free creations of the human mind. All other propositions of geometry are logical inferences from the axioms (which are to be taken in the nominalistic sense only). The matter of which geometry treats is first defined by the axioms. Schlick in his book on epistemology has therefore characterised axioms very aptly as "implicit definitions." This view of axioms, advocated by modern axiomatics, purges mathematics of all extraneous elements, and thus dispels the mystic obscurity which formerly surrounded the principles of mathematics. But a presentation of its principles thus clarified makes it also evident that mathematics as such cannot predicate anything about perceptual objects or real objects. In axiomatic geometry the words "point," "straight line," etc., stand only for empty conceptual schemata. That which gives them substance is not relevant to mathematics. Yet on the other hand it is certain that mathematics generally, and particularly geometry, owes its existence to the need which was felt of learning something about the relations of real things to one another. The very word geometry, which, of course, means earth-measuring, proves this. For earth-measuring has to do with the possibilities of the disposition of certain natural objects with respect to one another, namely, with parts of the earth, measuring-lines, measuring-wands, etc. It is clear that the system of concepts of axiomatic geometry alone cannot make any assertions as to the relations of real objects of this kind, which we will call practically-rigid bodies. To be able to make such assertions, geometry must be stripped of its merely logical-formal character by the co-ordination of real objects of experience with the empty conceptual frame-work of axiomatic geometry. To accomplish this, we need only add the proposition:--Solid bodies are related, with respect to their possible dispositions, as are bodies in Euclidean geometry of three dimensions. Then the propositions of Euclid contain affirmations as to the relations of practically-rigid bodies. Geometry thus completed is evidently a natural science; we may in fact regard it as the most ancient branch of physics. Its affirmations rest essentially on induction from experience, but not on logical inferences only. We will call this completed geometry "practical geometry," and shall distinguish it in what follows from "purely axiomatic geometry." The question whether the practical geometry of the universe is Euclidean or not has a clear meaning, and its answer can only be furnished by experience. All linear measurement in physics is practical geometry in this sense, so too is geodetic and astronomical linear measurement, if we call to our help the law of experience that light is propagated in a straight line, and indeed in a straight line in the sense of practical geometry. I attach special importance to the view of geometry which I have just set forth, because without it I should have been unable to formulate the theory of relativity. Eu unul găsesc corectă această viziune comună a lui Popper şi Einstein: geometria şi matematica în general nu se referă la realitatea fizică, deci nu sunt falsifiabile. a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
||
|
|||
Versiune Text-Only | Data este acum: 11 May 2024 - 08:21 AM |