Sunetul Si Imaginea Optiuni

[Hashaspire]

Ovidiu, sa ne jucam:
Un Sunet este la fel de important ca o Imagine. O Imagine trebuie sa fie Interesanta ca sa atraga ATENTIA. Sunetul atrage atentia fara a fi interesant. Trebuie doar sa fie destul de Intens. Un sunet puternic te face sa inchizi si ochii. O lumina puternica nu te face sa-ti acoperi urechile. Putem vorbi de Imagine si de Lumina la un loc, pentru ca lumina creeaza imaginea, desi, din alt punct de vedere, (iti) poti face o Imagine si fara Lumina. Pentru ca si intunericul este Interesant. Iar cand te saturi de Intuneric, ori iesi afara, ori cauti un Orificiu prin care intra Lumina. Daca_gasesti orificiul, nici coltul cel mai indepartat de el nu mai pare in Bezna. Unele sunete nu sunt percepute de noi, oamenii. La fel cu lumina. Unele imagini pot fi daunatoare. La fel cu sunetele. Orice joc de lumini este o imagine sau o succesiune de imagini. O ANIMATIE. Un joc de sunete este mai greu de acceptat. Ce este Muzica? Cand putem sa spunem hotarat ca o secventa sau un grup de sunete reprezinta muzica? De ce a fost limitata Muzica? Ce este Acceptabilul?

[shapeshifter]

conştiinţa poate funcţiona pe mai multe ,,nivele" simultan dar nu suntem noi conştienţi de acest lucru.. nu e vorba aici despre atenţie distributivă..
să dau un exemplu:
scriam într-o seară ceva la calculator. Deşi nu eram conştient de semnificaţia a ceea ce scriu, totuşi nu făceam deloc greşeli de ortografie şi mergeam rapid în a scrie textul. În acelaşi timp ascultam în căşti nişte muzică şi fredonam şi tot în acelaşi timp devenisem conştient de gândurile care îmi treceau prin cap.. când am conştientizat pe deplin toate aceste nivele, minunea a dispărut..
Un alt exemplu: nu ştiu dacă aţi observat, dar atunci când de exemplu auzi o melodie cu o voce într-o limbă total necunoscută (mă refer de ex. la acele limbi în care e foarte dificil ca să distingi măcar pronunţia cuvintelor, de ex. olandeza) am descoperit că pot ,,modula" simultan vocea interpretului şi pot cânta în acelaşi timp ,,în gând" cu el.. asta arată o extraordinară ,,mulare" a conştiinţei pe stimulii externi.. menţionez că în ex. al doilea nu e vorba de subvocalizare care se ştie că de ex. în citirea rapidă este un factor de întârziere în ceea ce priveşte intrarea materialului prezentat prin ochi direct în creier fără a subvocaliza..

PS: imaginea ci cercurile care se învârt de mai sus pune foarte bine în evidenţă focalizarea atenţiei..
Da, până şi boabele se văluresc.. dar ce e interesant e că fenomenul este reprodus, reconstituit în conştiinţă, în realitate acea vălurire din imagine nu există, adică ea nu există independent faţă de observator.. adică vroeiam să spun că observarea, percepţia dă naştere obiectului observat şi observatorului.. asta nu înseamnă că ele nu există acolo ci că îşi împrumută existenţa din conştienţa noastră.. ceva similar observase Kant..
E interesantă poza, vălurirea apare atunci când atenţia se plimbă, asemeni situaţiei când priveşti faţa unui om, atenţia se plimbă pe contur, detalii, etc în zig-zag sau altfel.. dar, în poza asta când privirea, atenţia e focalizată într-un punct sau când privirea e defocalizată ca şi cum ai privi în gol, nu ceva anume (ca de ex. când priveşti ,,prin imagine" sau la un ipotetic obiect depărtat) vălurirea dispare.. într-adevăr are o legătură cu stresul mai precis cu gradul de relaxare a atenţiei atunci când eşti concentrat asupra unui lucru fie că-l percepi fie că lucrezi la ceva.. Această relaxare a atenţiei este factorul cheie pentru o vedere oculară bună indiferent dacă stai prea mult la calculator.. sunt unii care după 1/2 de oră obosesc cumplit în faţa monitorului, şi au probleme cu ochii, alţii din contră stau zeci de ore.. tocmai din această cauză: relaxarea atenţiei.. bineînţeles că aici contează foarte mult şi a nu uita să mai clipeşti când atenţia îţi e total absorbită..

Sunt interesante efectele muzicii cu pattern-uri repetitive (de ex. cea promovată de Terry Riley):
http://terryriley.com/

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 9 Jun 2006, 03:22 PM