Corelaţii, Coerenţă, Cauzalitate şi Conectivitate, şi confuziile dintre ele |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Corelaţii, Coerenţă, Cauzalitate şi Conectivitate, şi confuziile dintre ele |
3 Jun 2006, 02:01 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Shapeshifter zice:
Era vorba despre coerenţă.. Acest tip de coerenţă este ,,space-time invariant".. coerenţa de acest tip die la nivelul unui sistem implică corelaţie cvasi-instantanee īntre părţile sistemului, corelaţie care la rāndu-i implică conectivitate la nivel de sistem care la rāndu-i implică prezenţa unui CĀMP DE INTERCONECTARE.. Acest topic a fost editat de Amenhotep: 3 Jun 2006, 03:41 PM -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
12 Jun 2006, 01:29 AM
Mesaj
#2
|
|||||||
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Păi da, dar nu de către Shapeshifter sau IoanV (care īmi pare că a căzut īn plasa technobabble-ului lui Shapeshifter).
Nu, nici măcar asta nu e suficient. Modelul cuantic nu prevede ce zici īn paranteză ("distrugere"). Ci zice cam aşa: Rezultatul unei măsurători de spin pe orice axă poate fi doar +1/2 sau -1/2 -- să zicem pe scurt "+" sau "-". Luăm două particule "entanglate". Fiecăreia īi putem pune doar una din īntrebările: X: "Cāt ai spinul pe Axa1?" Y: "Cāt ai spinul pe Axa2?" Z: "Cāt ai spinul pe Axa3?" Şi observăm că: 1. Dacă ambele sunt īntrebate aceeaşi īntrebare, atunci ele răspund īntotdeauna diferit (una cu "+" şi alta cu "-"). 2. Dacă le īntrebăm īntrebări diferite, atunci răspund diferit īn 25% din cazuri. Care-i problema? Păi dacă socotim, vedem că nu se poate: la punctul 2 ar trebui să răspundă diferit īn minimum 33% din cazuri (nu mai detaliez, e vorba de o numărătoare simplă a cazurilor posibile*). Ca această corelaţie să scadă la 25%, ar trebui ca particulele să ştie cumva fiecare ce este īntrebată cealaltă (sau ce răspuns dă). Numai aşa ar putea să se manifeste această tendinţă de scădere a corelaţiei la 25%. Asta-i esenţa experimentelor de tip EPR care pun īn evidenţă violarea inegalităţii lui Bell. Inegalitatea lui Bell derivă din numărătoarea cazurilor şi este cea care spune că la punctul 2 ar trebui să obţinem minimum 33% răspunsuri diferite. Şi totuşi, mecanica cuantică obţine 25%. (Observaţie importantă: atāt corelaţiile de la punctul 1, cāt şi cele de la punctul 2, pot fi constatate numai după ce listele cu măsurătorile au fost aduse una lāngă alta (proces care se desfăşoară cu viteză cel mult egală cu a luminii).)
Mecanica cuantică spune că B nu va vedea nimic ciudat, indiferent ce face A. B va obţine mereu ba spin +1/2, ba spin -1/2, aleatoriu (sau, mă rog, depinde de sursă...). Cum ar putea B să facă distincţie īntre: - "măsor +1/2 pentru că A, prin măsurătoarea lui, a colapsat treaba īntāmplător pe această valoare", respectiv - "măsor +1/2 pentru că eu īnsumi am determinat colapsarea (īntāmplător pe această valoare)"? a * Hai să fac numărătoarea totuşi, să nu fie dubii. Sunt 8 cazuri pentru A (īnsoţite de 8 cazuri anti-simetrice pentru B, date de conservarea spinului): A: X+, Y+, Z+; B: X-, Y-, Z- A: X+, Y+, Z-; B: X-, Y-, Z+ A: X+, Y-, Z+; B: X-, Y+, Z- A: X+, Y-, Z+; B: X-, Y+, Z+ A: X-, Y+, Z-; B: X+, Y-, Z- A: X-, Y+, Z+; B: X+, Y-, Z+ A: X-, Y-, Z-; B: X+, Y+, Z- A: X-, Y-, Z+; B: X+, Y+, Z+ Sunt 6 posibilităţi de a le pune celor două particule īntrebări diferite: A: X?; B: Y? A: X?; B: Z? A: Y?; B: X? A: Y?; B: Z? A: Z?; B: X? A: Z?; B: Y? Dacă luăm de exemplu cazul A: X+, Y-, Z+; B: X-, Y+, Z+ şi-l trecem prin aceste perechi de īntrebări, vedem că: A: X?; B: Y? => A: +; B: + A: X?; B: Z? => A: +; B: + A: Y?; B: X? => A: -; B: - A: Y?; B: Z? => A: -; B: + (răspunsuri diferite!) A: Z?; B: X? => A: +; B: - (răspunsuri diferite!) A: Z?; B: Y? => A: +; B: + Ies 2 din 6 răspunsuri diferite, adică 33%. La fel ne iese pentru orice altă variantă, cu excepţia cazurilor omogene (numai plusuri sau numai minusuri). De exemplu A: X+, Y+, Z+; B: X-, Y-, Z- ne dă: A: X?; B: Y? => A: +; B: - (răspunsuri diferite!) A: X?; B: Z? => A: +; B: - (răspunsuri diferite!) A: Y?; B: X? => A: +; B: - (răspunsuri diferite!) A: Y?; B: Z? => A: +; B: - (răspunsuri diferite!) A: Z?; B: X? => A: +; B: - (răspunsuri diferite!) A: Z?; B: Y? => A: +; B: - (răspunsuri diferite!) Deci dacă nu există deloc perechi omogene, corelaţia răspunsurilor diferite ar trebui să fie de 33%. Dacă există şi perechi omogene, ar trebui să fie chiar mai mare. 25% poate ieşi numai dacă o particulă află ce-a răspuns cealaltă, īncāt să răspundă "de-a dracului" la fel şi īn felul acesta să strice statistica teoretică de minim 33% răspunsuri diferite. -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
||||||
|
|||||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 10 May 2024 - 01:14 AM |