Eurofonia Victorioasa, apropo de francofonie |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Eurofonia Victorioasa, apropo de francofonie |
17 Mar 2006, 08:55 PM
Mesaj
#1
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 181 Inscris: 4 August 04 Din: chisinau Forumist Nr.: 4.185 |
Eurofonia victorioasa
Aparatorii limbii franceze stiu oare ca exista milioane de oameni in lume care privesc cu suspiciune, ironie sau chiar iritare afirmatiile patetice care incearca sa ne convinga de situatia critica, chiar disperata, a limbii lui Moliere? Vai, nu! Sa ne plasam insa, pe un moment, in tabara scepticilor. S-a modificat cumva tabloul? Ofera cumva o analiza mai calma a situatiei lingvistice a lumii? Totul indica un triumf absolut al eurofoniei, miscare ce a debutat odata cu descoperirea Americii in secolul al XV-lea si care atinge apogeul astazi. Miscare in cadrul careia limba franceza isi dezvaluie pe deplin locul incepand cu secolul XVIII, azi pe locul trei dupa engleza si spaniola. O pozitie care nu se justifica prin numarul foarte modest al indivizilor avand franceza drept limba materna sau limba de comunicare. Din acest motiv avem tot dreptul de a formula intrebarea: cine dintre noi poate cita un autor tamil? Titlul unui roman in hindi sau a unei piese de teatru in indoneziana? Statul Tamil Nadu (India) are o populatie aproape egala cu a Frantei (60 milioane locuitori) si o limba si literatura mult mai veche decat cea franceza. Cat despre Indonezia, aceasta numara aproximativ 200 milioane locuitori, o limba tot atat de veche (Malay), o literatura infloritoare pe care juriul Premiului Nobel, generos pentru operele eurofone, o ignora complet. Nu mai vorbesc de amharica (Etiopia), limba khmer, filipina, suahili si alte limbi ale carei literaturi nu le cunoaste nimeni. Dar, ni se va obiecta, lumea araba, China, India si Japonia scapa acestei dominatii. O asemenea obiectie vine si de la o eroare de perspectiva: literaturile araba, japoneza si chineza sunt cunoscute, apreciate si bine vazute in Vest pentru ca au suferit revizuiri serioase si s-au incadrat in si conformat cu genurile literare occidentale alegand dintre ele, romanul, in detrimentul manierelor de scriitura ale culturilor respective. Aceste culturi (e vorba in special de literaturile tamula, hindi sau indoneziana) s-au pastrat si dezvoltat prin explorarea unei literaturi autohtone pe care nu au scos-o niciodata de vanzare pe pia-a internationala. Eurofonia este in acest caz o chestiune de limba (langue) si vorbire, grai (langage). Engleza, spaniola sau franceza nu domina singure lumea, la fel ele impun propria maniera de gandire a lumii si de scriitura. Modelul romanesc eurofon (in mutatiile sale balzaciene, joyciene, faulkneriene sau garcia-marqueziene) este un imperativ categoric pentru orice scriitor non-eurofon care se doreste a fi citit in afara tarii sale. Africa neagra, zisa „francofona” nu este decat cazul limita si in acelasi timp, cel mai tragic. Unde s-au pierdut frumoasele epopei mandigue? Poezia fula (peule – Africa de Vest)? Poemele bantuse? Desigur ca nu in operele francofone ce ne sunt oferite spre lecturare de o jumatate de secol incoace. Dar, vorbind despre o eurofonie dominanta trebuie sa amintesc si o eurofonie dominata. In inima Occidentului, limbi si viziuni ale lumii (weltanschauung-uri) care sunt limitate, inabusite si reduse la tacere. Care cititor mediu francez cunoaste numele lui Max Roquette si stie ca el a construit una din cele mai bune opere ale literaturii franceze a secolului XX? El a facut „marea greseala” de a scrie in occitana. Cine cunoaste romanele magnifice ale lui Marcu Biancarelli, a carui unica „eroare” a fost de a scrie in limba sa materna, corsicana? Personal, am avut sansa inedita de a putea naviga intre non-eurofonie si eurofonia dominanta din motivul ca am scris cinci carti in creola inainte de a trece la franceza. In 1991 am publicat un roman intitulat „Fecioara Marii reintoarceri” (sper ca am tradus corect, titlul original era „La Vierge du Grand Retour” ), acelasi an, in care Ghjiacumu Thiers, alt mare romancier corsican, dezvolta in lucrarea sa „A Madonna di barca” aceeasi tema ca a mea: dupa al doilea razboi mondial o statuie a fecioarei a fost plimbata de-a lungul si de-a latul tarii, prin regiuni ca Corsica si Antilele, fiind considerata aducatoare de fericire si prosperitate pentru „putinul” pe care scumpii enoriasi (paroissiens) il ofereau usor: bijuterii, bani si alte obiecte pretioase. Rezultatul „curselor”: cartea mea a beneficiat de 7 recenzii in mari reviste pariziene, cea a lui Thiers – niciuna, pana la momentul in care autorul s-a autotradus in franceza un an mai tarziu. Deci, domnilor francofoni, francofonisti, francofonizatori si alti francofonizori, abandonati pentru un moment odihna si priviti vasta noastra lume, unde se gasesc alte 5894 limbi, mai amenintate de pericolul disparitiei decat franceza. Dar este adevarat ca noi iubim aceasta limba jalnica a lui Moliere, Mohammed, Mamadou sau Ming! Raphael Confiant Les defenseurs du francais savent-ils qu’il y a des centaines de millions de gens a travers le monde qui observent d’un oeil incredule, teinte d’ironie ou d’irritation, le vaste pathos qu’ils mettent en oeuvre pour tenter de nous convaincre de la situation critique, sinon desesperee, de la langue de Moliere ? Helas, non ! Placonsnous donc un court instant du cote des incredules. Que constatent- ils ? Que leur revele un examen a froid et honnete de la situation linguistique du monde ? Tout betement le triomphe absolu de l’europhonie, mouvement qui a debute avec la decouverte des Ameriques au XVe siecle et qui atteint son apogee aujourd’hui. Mouvement dans lequel la langue francaise trouve pleinement sa place, certes pas la premiere comme au XVIIIe siecle, mais tout de meme en troisieme position apres l’anglais et l’espagnol. Une position que ne justifie absolument pas le nombre somme toute modeste de locuteurs ayant le francais comme langue maternelle ou premiere. Car allons droit au fait : qui parmi nous peut citer le nom d’un auteur tamoul ? le titre d’un roman en hindi ou d’une piece de theatre en indonesien ? Le Tamil Nadu comporte pourtant une population quasi egale a celle de la France (60 millions d’habitants) et dispose d’une langue et d’une litterature considerablement plus anciennes que ses alter ego francais. Quant a l’Indonesie, elle compte 200 millions d’habitants, une langue egalement ancienne (le malais, en fait), une litterature brillante que les jures du prix Nobel, generaux en chef de l’europhonie, ignorent superbement. Et je ne parle meme pas de l’amharique (Ethiopie), du khmer, du philippin, du nahuatl (Mexique), du swahili et de tant d’autres langues dont personne ne connaitra jamais la litterature. Mais, dira-t-on, le monde arabe, la Chine et le Japon echappent a cette domination ! C’est qu’elle n’est donc pas si totale que cela. La encore, il s’agit d’une erreur d’appreciation : les litteratures arabe, chinoise et japonaise sont connues, appreciees et celebrees en Occident pour autant qu’elles ont signe leur reddition face aux genres litteraires occidentaux, faisant meme allegeance au principal d’entre eux, le roman, au detriment des manieres d’ecrire propres a leurs cultures respectives. Elles auraient persiste, comme les litteratures tamoule, hindi ou indonesienne, dans l’exploration d’une litterarite autochtone qu’elles n’auraient jamais « perce » sur le marche international. Affaire de langage L’europhonie est donc a la fois affaire de langue et affaire de langage. L’anglais, l’espagnol ou le francais ne dominent pas seulement le monde en tant que langues mais aussi et surtout parce qu’elles imposent leur propre maniere de penser le monde et de l’ecrire. Le modele romanesque europhone (dans ses declinaisons balzacienne, joycienne, faulknerienne, neo-romanesque ou garcia-marquezienne) est un imperatif categorique pour tout ecrivain non europhone qui desire etre lu hors de son pays. L’Afrique noire dite « francophone » en est l’exemple le plus criant et le plus tragique. Ou sont passees les belles epopees mandingues ? la poesie peule ? les recitatifs bantous ? Pas dans les oeuvres francophones qui nous sont donnees a lire depuis un demi-siecle en tout cas. Mais, si j’ai parle d’europhonie triomphante, c’est qu’il existe une europhonie dominee. Au coeur meme de l’Occident, des langues et des visions du monde sont baillonnees, etouffees, reduites a neant. Quel lecteur francais moyen connait le nom de Max Rouquette et sait qu’il a construit l’une des oeuvres les plus accomplies de la litterature hexagonale du XXe siecle ? Il avait, certes, l’immense tort d’avoir ecrit en occitan. Qui connait les romans magnifiques de Marcu Biancarelli dont le grand defaut est d’user de sa langue maternelle, le corse ? J’ai, pour ma part, la chance inouie d’avoir pu naviguer entre la non-europhonie et l’europhonie triomphante puisque j’ai ecrit cinq livres en creole avant de passer au francais. En 1991, je publie un roman intitule La Vierge du Grand Retour (Grasset), la meme annee que Ghjiacumu Thiers, autre grand romancier corse, dont l’ouvrage A Madonna di barca, developpe exactement le meme theme que le mien : au sortir de la deuxieme guerre mondiale, une statue de la Vierge fut promenee a travers les campagnes francaises et dans les regions peripheriques telles que la Corse et les Antilles, auxquelles elle etait censee apporter bonheur et prosperite pour peu que les chers paroissiens acceptassent de se delester de leurs bijoux, argent et autres objets precieux lors de son passage. Resultat des courses : mon livre obtint sept recensions dans de grands journaux parisiens, celui de Thiers aucun, et cela meme lorsque l’auteur se fut autotraduit en francais un an plus tard. Allez, messieurs les francophones, francophonistes, francophoniseurs, et autres francophonisateurs, sortez un peu le dimanche et regardez le vaste monde ! Il s’y trouve 5 894 langues autrement plus menacees que le francais. Mais c’est vrai que nous l’affectionnons, cette fichue langue de Moliere, de Mohammed, de Mamadou et de Ming ! Raphael Confiant -------------------- |
|
|
17 Mar 2006, 09:01 PM
Mesaj
#2
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 181 Inscris: 4 August 04 Din: chisinau Forumist Nr.: 4.185 |
un articol publicat in suplimentul "Livres" al ziarului "le monde" numarul de azi, 17 martie. deci, nu ofer un link..am scos textul de la www.mininova.org, un torrent sait...traducerea imi apartine, al fel si greselile...sunt prea obosit dupa traducere, imi voi posta opinia mai pe urma...
nu stiu daca am facut bine traducand termenul 'europhonie" drept "eurofonie'. l-am preferat in locul altuia, "europocentrism", din ratiuni personale -------------------- |
|
|
17 Mar 2006, 09:49 PM
Mesaj
#3
|
|
Cla Grup: Membri Mesaje: 16.098 Inscris: 7 May 04 Din: Noris Rock City Forumist Nr.: 3.415 |
Bien sur mon cher.
Dar nu merge scris pe scurt? Copy + paste stie orice idiot. -------------------- Cea mai buna inventie e dormitul, de c�nd au fost obositii.
|
|
|
Promo Contextual |
17 Mar 2006, 09:49 PM
Mesaj
#
|
ContextuALL |
|
|
|
17 Mar 2006, 09:57 PM
Mesaj
#4
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 181 Inscris: 4 August 04 Din: chisinau Forumist Nr.: 4.185 |
nu e copy-paste..e traducere integrala a unui articol, pe care il consider o baza buna pentru eventuale discutii
-------------------- |
|
|
19 Mar 2006, 12:11 AM
Mesaj
#5
|
|||
Dregator Grup: Membri Mesaje: 698 Inscris: 27 February 05 Forumist Nr.: 5.805 |
Si de ce-ar trebui mai scurt? Apoi care e ideea sa insulti? |
||
|
|||
19 Mar 2006, 12:16 AM
Mesaj
#6
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 698 Inscris: 27 February 05 Forumist Nr.: 5.805 |
vitalic, consider ca are totala dreptate cel care a scris articolul, insa nu sunt capabil sa fiu impartial in aceasta chestiune: simpatizez lb. franceza si engleza, si daca ma stradui un pic poate si spaniola, desi inaintea acesteia personal as pune rusa.
Autorul articolului desi face observatii corecte, rateaza sa ne spuna ca intotdeauna lucrurile au stat asa, anume cu niste limbi importante care se ofera ca model si vector de cultura, si asa vor sta lucrurile cand alte limbi, in viitor, vor substitui engl. si fr. Atunci tamilii, ciuvasii, baskiri, kalmucii, udmurtii si iakutzii vor avea acelasi plangeri, doar ca tinta va fi alta (asta in cazul improbabil in care vor mai exista ca entitati lingvistice si culturale, ceea ce de fapt nu le doresc) . . . Acest topic a fost editat de Octavi: 19 Mar 2006, 12:17 AM |
|
|
20 Mar 2006, 03:12 PM
Mesaj
#7
|
|||
Vataf Grup: Membri Mesaje: 181 Inscris: 4 August 04 Din: chisinau Forumist Nr.: 4.185 |
ma rog, autorul tine cont si de political correctness...e brutal sa zici unei culturi ca nu are sanse de viitor, chiar daca asta e purul adevar... ideea nemarturisita a articolului, darvinismul social, in ceea ce tine de limba, este probabil impresia cea mai frecventa de dupa lecturarea articolului...chiar daca contraargumentele autorului sunt slabute.. intai, numarul - nu este un criteriu definitoriu...milioanele de exemplare ale operelor complete ale lui Lenin, Marx sau altor corifei ai marxism-leninismului nu asigura automat intaietatea limbii ruse, care a trait prin editii de periferie, "Samizdat", ale lui Dostoievski, tolstoi sau Hlebnikov. doi, vechimea - si latina e limba veche si chiar o simpatizez, sau greaca veche, dar , ma rog, au disparut... -------------------- |
||
|
|||
22 Mar 2006, 11:25 PM
Mesaj
#8
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 698 Inscris: 27 February 05 Forumist Nr.: 5.805 |
Darvinsimul social e dezgustator! Pe mine ma înspimânta . . . iar ideea ca la un moment dat ceea ce-mi e drag, ca limba româna sau limbile alea de care am amintit, cultura vehiculata de ele, ar putea sa-si piarda influenta sau doamne-fereste!, sa dispara, nu-mi place deloc. E partial adevarat ce zici, ca nu numarul face valoarea, insa in domeniul asta al limbii si culturii, el are importanta lui: cati straini n-au participat la gloria culturii si limbii franceze? De ce a ei si nu a limbii si culturii de care apartineau? Pai e chestie de numar si forta, e chestie de o anumita inertie pe care o cultura deja "lansata" tinde s-o pastreze peste timp. Evident, nimic nu e etern, insa uite-te ca m-am nascut intr-o vreme cand aceasta realitate exista deja de secole, si probabil asa vor sta lucrurile si cand voi fi murit. Am amintit limba rusa nu numai gândindu-ma la literatura ei, cert valoroasa si mare in cel mai propriu sau figurat sens, ci si ptr. simpatia mea ptr. istoria si poporul care a creat-o si vorbit-o de secole.
Cat despre Lenin si Marx, iata ca personal incep sa-mi reconsider opinia despe ei; dupa mine e posibil sa vina o vreme cand ce au scris va fi judecat la rece. Aici nu ma refer la acele idei radicale care au generat abominatia comunist-bolsevica, ci la acele idei, multe sau putine, nu stiu sa apreciez, dar cert ele exista, care au tangenta cu economia politica, morala si filozofia. Acest topic a fost editat de Octavi: 22 Mar 2006, 11:26 PM |
|
|
23 Mar 2006, 12:20 AM
Mesaj
#9
|
|
Cla Grup: Membri Mesaje: 16.098 Inscris: 7 May 04 Din: Noris Rock City Forumist Nr.: 3.415 |
Scuze daca cineva s-a simtit bruscat sau insultat. N-a fost intentionat.
Si nu vreau sa va disturb discutiile, go ahead -------------------- Cea mai buna inventie e dormitul, de c�nd au fost obositii.
|
|
|
23 Mar 2006, 06:57 PM
Mesaj
#10
|
|||||
Vataf Grup: Membri Mesaje: 181 Inscris: 4 August 04 Din: chisinau Forumist Nr.: 4.185 |
asta nu-l face mai putin real sau mai putin adevarat...
la fel ar fi reactionat, poate, si Seneca sau Cicero, ori Sfantul Augustin, daca li s-ar fi spus ca latina, dupa ce va disparea ca limba vorbita, va dispare si ca lingua franca...chiar daca a avut parte de mari capodopere, limba latina a disparut din motive situate in afara zonei culturii...sa zicem politica, deocamdata...avantul limbilor nationale, modernizarea si centralizarea statelor medievale a facut inutila limba latina... acelasi lucru ar putea fi spus si despre limbile actuale...chiar daca vor produce capodopere, risca sa iasa din circuitul natural lingvistic...fie din motive de comoditate (limba engleza e mai comoda, fiindca e utilizata in limbajele de programare), fie din "prestigiu'...supuse unor procese interne de modificare (aparitia e-language) si transformare, limbile se schimba si ele..si e greu de spus ca engleza traditionala va rezista...vom avea probabil un limbaj multimediatizat , caci calculatorul ofera o asemenea posibilitate, in care vor prevala imaginile..imi inchipui o carte de genul "Fratii Karamazov" plina de emoticons, smile-uri, flash efecte, etc...e o tema de reflectie... -------------------- |
||||
|
|||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 28 April 2024 - 11:21 PM |