De Ce Mos Craciun Si Nu Mos Gerila ?, De ce sa le amestecam ? Optiuni

[Bolt]

Dati-va cu parerea. Nu era mai corect sa zicem Craciun la sarbatoarea religioasa si Mos Gerila la frenezia comerciala a epocii ? Mie cel putin imi repugna mixtura asta. Mi se pare firesc sa ramana Craciunul cu aspectul sau religios si fara nici un fel de Mos iar treba cu cadourile sa fie atribuite unui Mos dar nicidecum unul denumit dupa sarbatoarea religioasa. Voi ce parere aveti ? Eu cred ca inaintasii nostri comunisti au avut o buna idee cand au separat lucrurile. Au facut dovada inteligentei. Sarbatoarea laica (desi nu stiu ce sarbatorim) - Mos Gerila, iar sarbatoarea religioasa - Craciun (fara Mos). Asa mi se pare mie corect. Sa facem distinctie si nu confuzie.

Acest topic a fost editat de Bolt: 26 Dec 2005, 08:49 AM

[Michelle]

abis:
Pai si atunci? daca ea e obisnuita cu asemenea extrapolari si ii plac si brodeaza cu imaginatia ei pe linga personaje de fictiune, de ce crezi tu ca o fictiune in plus, cea a mosului e nociva si lipsita de sens?
Un mos nu e cu nimic mai rau decit un ET sau un print care se transforma intr-un broscoi.
Copiii se ataseaza enorm de asemenea personaje. Eu cind am vazut prima oara ET si cred ca eram mai mare de 10 ani ,am plans, atat de tare l-am indragit...stiam ca e fictiune ca n-a murit dar tot am suferit ...De fapt ce te deranjeaza mai tare...conotatia religioasa a personajului sau obiceiul / traditia de a face cadouri?
Ti se pare ca e mai rasfatata , mai ametita de fabule, ca n-o sa faca fata realitatii fiindca primeste cadouri in plus de 2 ori pe an in ghetute si sub pom ...cind de fapt tot anul cititi basme si vedeti filme cu motani incaltati si zane?? Hai sa fim seriosi,nu aici este pericolul

Eu cred ca ludicul are un rol determinant in dezvoltarea creierului unui copil si un adult e cu atat mai complet si mai echilibrat sufleteste daca in copilarie a avut parte de cit mai mult joc si fantezie.Dar atentie, nu zic sa ii tinem captivi in aceasta poveste impotriva vointei lor. Cind hotaraste un copil ca nu mai vrea sa auda de mos ,atunci e timpul...ai sa vezi ca va trage de timp cit va putea

Inteleg ca pe Felina o deranjeaza cel mai mult impletirea realului cu imaginarul. Cum poate ea sa explice copilului ca un mos fictiune cu o sanie trasa de reni fictiune intra pe un horn real si aduce cadouri palpabile??
Incearca sa impletesti toate astea si-ai sa ai surpriza ca vor participa cu placere la un asemenea amestec de real-imaginar...sunt chiar mai inventivi decit noi adultii si nici o grija jocul acesta serios nu-i handicapeaza in nici un fel. Stiu instinctiv unde e granita intre real si imaginar ,iar depasirea ei ii face fericiti.

Acest topic a fost editat de Michelle: 9 Dec 2011, 06:48 AM

[abis]

abis:
Pai si atunci? daca ea e obisnuita cu asemenea extrapolari si ii plac si brodeaza cu imaginatia ei pe linga personaje de fictiune, de ce crezi tu ca o fictiune in plus, cea a mosului e nociva si lipsita de sens?

Pai eu ce tot zic? Daca i-l prezint pe mos ca pe o fictiune, la fel ca celelalte personaje de care ai amintit (printi, ET, broscoi vrajiti samd) nu e nicio problema!

Mie mi se pare o problema sa ii prezint un personaj de acest gen ca pe unul real. Cum ar fi sa-i spun ca Lupul din povestea "Scufita Rosie" exista in realitate?! Si sa fabric indicii pentru a o convinge de acest lucru?

De fapt ce te deranjeaza mai tare...conotatia religioasa a personajului sau obiceiul / traditia de a face cadouri?

Nici una nici alta. Mos Craciun nu mai are nimic religios, este doar un avatar comercial. Nu am nicio problema cu cadourile, chiar am spus (de ce oare trebuie sa repet o gramada de chestii?) ca facem si noi altora...

Pur si simplu nu consider in regula sa imi mint copilul. Nu cred ca este un lucru bun pentru educatia copilului meu sa il conditionez in acest fel: "esti cuminte, primesti cadouri; nu esti cuminte, nu primesti". Trebuie sa se poarte intr-un anume fel nu pentru a primi rasplata ori pedeapsa.

Ai citit Educatia prin iubire - Dr. Ross Campbell?

de fapt tot anul cititi basme si vedeti filme cu motani incaltati si zane??

Repet: cand ii citesc nu pretinde nimeni ca motanul incaltat este real. Nu ii spun asa ceva! E clar ca e o poveste. Citeste si mai sus:

Atenţie, nu o lume SF lipsită de sensibilitate, în care părinţii sunt cyborgi fără fantezie şi fără sentimente. Vorbesc despre o lume normală, ca a noastră, cu părinţi iubitori şi sensibili, care fac cadouri copiilor cu diverse ocazii (ba chiar şi aşa, pur şi simplu, din dragoste, fără vreo ocazie specială). O lume în care părinţii şi bunicii spun copiilor basme minunate şi poveşti fantastice, stimulându-le imaginaţia. Exact ca în lumea noastră. Singura diferenţă este că în lumea aceasta imaginară, în seara de 24 decembrie adulţii spun copiilor „Iată, cadourile astea frumoase sunt de la părinţii tăi, care te iubesc!” în loc de „Iată, cadourile astea sunt de la un bătrân care locuieşte la Polul Nord!”

Si partea asta:

Precizare: În lumea imaginară fără-de-Moş-Crăciun nu lipseşte povestea lui Moş Crăciun. Tuturor copiilor li se spune basmul cu Moşul de la Polul Nord, cu sanie şi reni, care face Hohohooo! şi aduce cadouri copiilor cuminţi... Dar -- ca şi în cazurile Albă-ca-Zăpada, Cenuşăreasa, Făt Frumos, Harap Alb etc. -- totul rămâne la nivelul de poveste, de imaginar

Singura mare deziluzie este atunci cind copilul devine constient ca parintii nu mai sunt atotputernici protectori si nemuritori .

Da, corect - atunci cand afla ca nu exista Mos Craciun nu au o deziluzie mare, ci una mica...

Sta in puterea oricui ca parinte sa transforme ideea de cumintenie in orice altceva considera un profil moral corespunzator copilului sau.

Nu conteaza daca este vorba de cumintenie, de note bune la scoala sau de orice altceva. Copilul nu trebuie sa fie cuminte, sa invete, sa spuna "saru-mana" sau orice altceva doar pentru a primi cadouri.

ar fi bine daca de asta ar depinde rezolvarea tuturor relelor

Nu toate - doar cateva dintre ele.... Nu a pretins nimeni ca este o solutie exhaustivista, pentru toate problemele omenirii....

Degradare,josnicie??!!

Eu sunt de acord cu el. Si mie mi se pare josnic si degradant sa iti minti copiii fabricand astfel de "indicii", asa cum spunea el.

Nu cred ca a existat vreun caz pe lumea asta de copil care sa-si fi urat parintele sau macar privit cu neincredere pentru ca l-a mintit despre existenta lui Mos Craciun

Nu cred nu este un argument ca nu exista.

Blakut e un exemplu, daca tin bine minte...

Autoritatea parintilor nu se manifesta ca o tiranie.

Raspunsul asta nu are legatura cu argumentul lui Amenhotep...
Nu a pomenit nicaieri nimic de tiranie....

Cam asta ar avea de pierdut copiii din lumea imaginară fără-de-Moş-Crăciun

Adica, ce ar pierde? Nu am inteles din mesajul tau...

[abis]

Nu cred ca a existat vreun caz pe lumea asta de copil care sa-si fi urat parintele sau macar privit cu neincredere pentru ca l-a mintit despre existenta lui Mos Craciun

Am cautat pe topicul indicat mai sus si:

Blakut: Sincer, ma simteam mai bine dupa ce stiam ca povestea lui Mos Craciun era doar o poveste. Tin minte ca misterul existentei/inexistentei nu-mi dadea pace si ma deranja ideea ca parintii m-ar pacali.

Actionmedia: Nu mai tin minte cum am aflat eu ca Mos Craciun nu exista, cred ca din aproape in aproape, unii copii spuneau ca nu exista, altii ca exista, nu stiam ce sa cred. Nu aveam dovezi clare. Pana intr-o zi cand am gasit sub brad aceleasi jucarii despre care mama spusese cu cateva zile in urma ca sunt pentru altcineva... Atunci am inteles ca am fost mintit. Nu mi-a parut rau ca am aflat ca Mos Craciun nu exista, ci pentru ca am fost mintit.

Erwin: eu eram terorizat de Mosu' ca nu imi placea sa invat si sa spun poezii

Chiar pe prima pagina...

Ramane totusi o intrebare care nu a primit raspuns: de ce avem nevoie de Mos Craciun?