Hit-points Chronicles…, … sau recenzia jocurilor pe calculator Optiuni

[ypsilonalpha]

Păi dacă există cronica de carte, cronica de film şi cronica muzicală, apoi de ce n-ar exista şi cronică de jocuri pe calculator? Îndrăznesc să fiu primul care deschide un astfel de jurnal, jurnal în care intenţiunez să scriu cît de constant pot. Heh, publicul-ţintă e cu siguranţă mai redus numeric, şi în plus concurenţa este puternică, avînd în vedere cîte site-uri de profil există. Dar, să vedem ce iese …

A, şi încă un amănunt: jocurile nou-apărute şi de răsunet (Age of Empires 3, Quake 4, Civilization 4 etc.) vor avea parte de topice speciale, în care toată lumea să-şi poată da cu părerea. (De asemenea, cei care vor să comenteze opiniile expuse aici – fie pro, fie contra – sînt cît de poate de bineveniţi).

Aşadar, să începem.

[ypsilonalpha]

Ratchet and Clank 3 – pe PlayStation 2

Au fost foarte inspiraţi cei care au ales R&C 3 ca unul din cele 4 jocuri care să însoţească oferta de Playstation 2 din primăvară. Joculeţul (de fapt ce zic eu joculeţul, că e joc în toată firea, a durat cca. 60 de ore pînă să-l termin – bine, acuma eu nu sînt un geniu în domeniu, ba chiar sînt un fel de antitalent, deci puteţi tăia vreo 30% din durată ca fiind dată de incompetenţa mea, în cazul de faţă incompetenţa avea totuşi şi cauze obiective, era prima dată că foloseam un PS2 şi mai ales un controller DualShock2 şi butonaşele lui drăguţ colorate) … deci joculeţul a extrem de fun şi acaparant şi are loc a long time ago, într-o galaxie far-far-away, ca să zic aşa, în care Ratchet e un soi de iepuroi (numele lui ştiinţific pe care-l foloseşte este cel de Lombax, dar tot a iepure arată) iar partenerul lui e un roboţel alburiu cu ochi verzi pe nume Clank, care ia întotdeauna caimacul în aventurile celor doi, deşi greul cade în sarcina lui Ratchet.

Şi aventurile sînt de tip James Bond (dealtfel p-acolo pîn galaxia lor, Clank a ajuns erou de serial, iar Ratchet a ajuns să se oftice pe tema asta) – în intro îl vedem pe roboţel pe post de mister Bond, James Bond, în ceva care seamnă cu o scenă din Casino Royale … n-am citit cartea, iar filmul n-a ieşit încă pe ecrane parcă, aşa că nu ştiu sigur … I might never know, since I never loose … neapărat trebuie să dau search pe Google după citatul ăsta, păcat că Google n-are şi criteriu de căutare după accentul englezesc extrem de pronunţat 

R&C 3 este un joc de action-adventure combinat cu secvenţe de platformă. Dacă ar fi să stabilesc proporţiile, numai 5% e adventure (în sensul gameristic al cuvîntului, adică ia obiectul, combină-l cu altele, activează uşa ş.a.m.d. ), vreo 70% e action, adică bătaie cît cuprinde, şi restul de 25% e platform, adică sărituri de precizie şi tot restul …

Intriga e simpluţă, veşnicul savant nebun care vrea să stăpînească lumea robotizînd toate fiinţele din galaxie şi pe care R şi C trebuie să-l pună cu botul pe labe. Din fericire, umorul e omniprezent – şi pus acolo deliberat, în genul lui Monkey Island. Pe bad guy îl cheamă dr. Nefarious, în engleză are o semnificaţie anume, pe care am uitat-o (e de rău oricum, atît denumirea, cît şi faptul că am uitat-o, se simte nevoie de lecitină), dar eu tot domnu Neferos îi ziceam ... şi are o moacă de te tăvăleşti pe jos de rîs, un rîs cam în genul celui stîrnit de Darth Vader în parodia Spaceballs. Păcat că nu pot face capturi de ecran de pe Playstation 2 (mă rog, de pe ecranul televizorului ...) să vedeţi mîndreţe de ţeastă. Şi nici cu servitorul lui pe nume Lawrence nu mi-e ruşine, majordomii britanici sînt creme de la creme, vorba francofoniei din noi; şi la sfîrşitul sfîrşitului, cînd Nefarious e învins şi exilat pe un amărît de meteorit, Larry al nostru n-are altceva mai bun de făcut decît să se travestească în Beatles şi să bage un solo de chitară.