Nondualitate, locul perfect pentru a te sinucide |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Nondualitate, locul perfect pentru a te sinucide |
7 Nov 2005, 01:13 PM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.473 Inscris: 6 November 05 Forumist Nr.: 7.211 |
Motto:
Abide as pure awareness, embrace all forms.. Vă invit la o discuţie serioasă despre nondualitate.. Astăzi ca şi īn trecut a existat, există şi va exista adevărul din spatele oricărei religii, filosofii, ştiinţe.. Ce părere aveţi despre conştiinţă? Cum apare ea? Unde este ea localizată? Ţin să precizez că pe acest thread vreau oameni care ştiu să se asculte īn primul rānd pe ei īnşişi.. Nu căutaţi pe wikipedia sau pe alte enciclopedii online pentru definiţii.. aici nu este vorba de concepte ci despre pointeri, cuvintele vor fi folosite pentru a īndruma.. What is the sound of one hand clapping? Acest topic a fost editat de shapeshifter: 7 Nov 2005, 01:16 PM -------------------- Keep calm and host yourself.
|
|
|
9 Nov 2005, 03:25 PM
Mesaj
#2
|
|||||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.281 Inscris: 22 August 05 Forumist Nr.: 6.816 |
shapeshifter
Siretlicuri? Posibil. Dar eu nu pot vedea dincolo de ceea ce tu numesti siretlicurile mintii mele. Nu pot decat sa ma limitez la ele, siretlicuri sau nu. Din punctul tau de vedere, pretinzand accesul la adevarata realitate eu traiesc intr-o iluzie si sunt ademenit si controlat de siretlicurile mintii mele. Eu nu cunosc nimic despre realitatea pe care o descri. Pentru mine absenta, lipsa, golul se identifica cu moartea, iar moartea este o limita a fiintei mele dinaintea careia nu gasesc decat revolta. Disparitia egoului cu bunele si relele lui n-o pot accepta ca trecere intr-o `stare superioara de constiinta` in care de fapt nu mai sunt. Tu spui ca acel neant este totul, dar el nu ma reprezinta pe mine decat ca moarte, ca disparitie sau daca vrei ca iesire din iluzie, este totul dar nu e natura cu bogatia ei de forme si culori ci nefiinta ei, e totul dar acolo nu mai exista nici o persoana pe care s-o iubesc sau pe care s-o urasc, e un tot in care nu stiu ce as putea cauta eu care nu voi mai fi in el cand voi ajunge acolo. Uneori ma las furat de ganduri si visare dar niciodata nu ajung dincolo de orice forma, la mine totul are gust, miros...Nu ma pot lasa `imbibat` de ceea ce face sa dispara orice obiect concret.
Da sunt legat prea mult de eu recunosc. Chiar si atunci cand am impresia ca `ies` senzatia e ca mi-am `regasit` un eu mai mare, ca un fel de acces la mine insumi care nu stiu de ce in conditii normale imi e blocat de vreo cenzura misterioasa. Traiesc in sclavia eului pentru ca nu ma pot imagina fara el. . Probabil nu sunt copt dar in mod cert notiunea de coacere asa cum o expui tu imi e straina. -------------------- omega
|
||||
|
|||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 10 May 2024 - 07:21 PM |