Indragostire Vs Iubire, dedicat lui alfa |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Indragostire Vs Iubire, dedicat lui alfa |
25 Oct 2005, 01:15 PM
Mesaj
#1
|
|
bulina Grup: Membri Mesaje: 10.490 Inscris: 19 January 05 Forumist Nr.: 5.473 |
Dezbaterea a pornit de la o parere de-a mea despre iubire exprimata simplist:
Indragostirea nu este una si aceeasi cu sentimentul de iubire. E adevarat ca se confunda des, dar cine a fost si indragostit si a si iubit, cunoaste diferenta. In faza de indragosteala tinzi sa idealizezi persoana respectiva doar pentru a-ti convinge creierul ca e bine sa te focusezi pe ea. Iubirea e un sentiment care ia nastere si se dezvolta in timp, dupa ce aburii indragostelii s-au risipit, cand adevaratele calitati si adevaratele defecte se vad clar si sunt acceptate ca atare. Cam asta e iubirea, sa doresti prezenta persoanei respective, cunoscand clar si fiind constient de defectele si calitatile ei. alfa considera ca prin exprimarea mea simplista si ne-poetica iau in deradere sentimentul de iubire. Astept pareri! -------------------- "Be kind, for everyone you meet is fighting a hard battle."
Never asume. A friend told me I was delusional. I almost fell off of my unicorn. |
|
|
29 Oct 2005, 01:18 PM
Mesaj
#2
|
|||||||||||
Dregator Grup: Membri Mesaje: 783 Inscris: 30 July 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 4.160 |
Intrun fel, da. Doar ca, informatia in general, nu inseamna nimic fara un suport fizic si fara un mecanism care s-o traduca, s-o valorifice. Prin urmare, trebuie privit tot ansamblul, care inseamna : materie organica/informatie/fiziologie/etc.
Depinde ce intelegi tu prin dragoste. Explica procesele afective, unde intra si sentimentele. Nu explica tot ce se intampla in creierul tau cand o iubesti pe Mihaela sau pe Roxana, pentru ca fiecare om e unic in felul sau, fiecare om are alte experiente ce-i construiesc psihicul, iar trairile pot sa difere de la caz la caz.
Este si aici destul de clar, doar ca refuzi tu sa vezi treaba asta. Sa nu ma intelegi gresit. Eu nu sustin ca stim totul despre creier, dar am ajuns in stadiul in care cunostem destul de multe lucruri cu privire la ce se intampla acolo, iar zilele semnelor de intrebare sunt numare. In 30-40 de ani, probabil, vom ajunge in stadiul in care vom putea face un duplicat artificial al creierului uman. Ramane, insa, de vazut, daca acest lucru va fi si permis.
Pentru ca, asa cum am spus-o si mai sus, noi nu suntem niste clone, ci diferim sub multe aspecte. NU avem toti aceleasi predispozitii, nu avem toti aceleasi experiente , ce-si pun amprenta asupra evolutiei noastre, nu sfarsim prin a fi identici, prin a avea aceasi personalitate. Cum si pe un calculator pot rula, probabil, o infinitate de programe, si psihicul uman poate lua tot atatea forme si asta pentru ca nu toti avem acelasi traseu in viata. Plecam cu o predispozitii proprii, plecam din locuri si timpuri diferite, traim experiente de viata diferite. Mi se pare cat se poate de clar motivul pentru care nu gandim toti la fel. Acest topic a fost editat de mothman: 29 Oct 2005, 02:35 PM -------------------- The decision to build artilects or not, will be the toughest decision that humanity will ever have to make.
Personally, I'm glad to be alive now - Hugo de Garis |
||||||||||
|
|||||||||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 12 May 2024 - 02:13 AM |