Vaccinul Antigripal, Da ori ba? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Vaccinul Antigripal, Da ori ba? |
12 Oct 2005, 09:06 AM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri SpecialPM Mesaje: 2.145 Inscris: 30 January 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 2.040 |
Cu toata isteria asta cu gripa aviara, mintile luminate ale directorilor mei au decis sa ni se faca, daca dorim, vaccin antigripal. Am tot citit pe net si nu sunt prea convinsa in a-l face, cu atat mai mult cu cat eu nu-mi aduc aminte sa fi avut vreodata gripa. Voi ce parere aveti? Este cu adevarat necesar sau nu?
-------------------- Freedom is just another word for nothing left to lose.
|
|
|
4 Nov 2005, 09:33 AM
Mesaj
#2
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 3.750 Inscris: 8 January 05 Din: ??? Forumist Nr.: 5.402 |
Gripa aviara-istoric si etiopatogenie
Gripa aviară (Avian influenza), o boală infecţioasă a păsărilor cauzată de mutaţia de tip A a virusului gripal, a fost descoperită în Italia, în jurul anului 1900, de atunci răspândindu-se în întreaga lume. Toate păsările sunt considerate predispuse la infecţie cu gripa aviară, deşi unele specii sunt mai rezistente la îmbolnăvire. Păsările migratoare (în special raţele sălbatice) sunt considerate principala sursă de gripă aviară, acestea fiind şi cele mai rezistente la infecţie. Păsările domestice, în schimb, inclusiv găinile şi curcanii, sunt deosebit de predispuse la epidemiile de gripă letale. Perioada de incubaţie este de la trei la cinci zile, iar simptomele variază de la un individ la altul. Izbucnirile formelor foarte patogenice până acum au fost cauzate de virusul gripal de tip A, din familia Orthomyxoviridae, care acţionează la nivelul acidului ribonucleic, ARN (subtipurile H5 şi H7). Din 16 subtipuri de viruşi ai tipului A (numite H) fiecare cu 9 sub-sub-tipuri (numite N), doar trei - H5, H7 şi H9 sunt capabile să treacă graniţele dintre diferite specii (în speţă de la pasăre la om). Virusul gripal conţine un lanţ unic negativ ARN compus din nouă fragmente care codifică 144 proteine virale (combinaţii între N şi H, materialul genetic al virusului). Fragmentele de ARN au un înveliş proteic comun, care le uneşte formând nucleoproteidul. Învelişul exterior este constituit dintr-o membrană lipidică; lipidele sunt răspunzătoare pentru complicaţiile grave care afectează individul în timpul bolii. Combinaţia H5N1, cea care a permis trecerea de la păsări la om, prezintă particularităţi din mai multe puncte de vedere. H5N1 se modifică rapid şi prezintă tendinţa de a dobândi gene de la viruşi, infectând şi alte specii de animale. Abilitatea sa de a cauza boală acută la oameni a fost confirmată. Mai mult, studiile de laborator au demonstrat că acest virus are o patogenitate ridicată şi poate cauza boli acute şi la oameni. În mod normal, viruşii gripei aviare nu afectează şi alte specii decât păsările şi porcii, în schimb, viruşii care au suferit mutaţii s-au dovedit capabili să provoace efecte catastrofale. Transmiterea bolii se face prin aer şi prin excrementele păsărilor (de la un animal bolnav la altul), în primul rând, apoi prin alimente contaminate, apă, echipamente şi îmbrăcăminte; nu au fost înregistrate până acum de infectare prin mâncare gătită din carne de pasăre (de la animale bolnave la om şi de la un om bolnav la altul). În absenţa măsurilor prompte de control susţinute de o bună supraveghere, epidemiile pot dura ani. Pentru că viruşii gripali suportă schimbări genetice frecvente, este nevoie de o monitorizare permanentă a situaţiei gripei la nivel global şi ajustări anuale în compoziţia vaccinurilor antigripale, activităţi ce au fost prioritare pentru Programul Global de Gripă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) încă de la începutul lui în 1947. Prima infecţie cu un virus de gripă aviară înregistrată la om a apărut în Hong Kong în 1997, când tulpina de tip H5N1 a cauzat boli respiratorii acute la 18 persoane, dintre care 6 au murit. Infecţia la oameni a coincis cu o epidemie de gripă aviară, cauzată de aceeaşi tulpină, la populaţia de păsări domestice din Hong Kong. Investigaţiile legate de izbucnirea epidemiei au stabilit că sursa infectării oamenilor a fost contactul direct cu păsările afectate. Studiile efectuate ulterior la nivel genetic au arătat că virusul a trecut direct de la păsări la oameni. Transmiteri s-au înregistrat şi la lucrătorii de asistenţă medicală, dar nu au cauzat boli acute. Despre gripa aviară s-a pomenit din nou spre sfârşitul anului 2003, când milioane de păsări au trebuit sacrificate în mai multe ţări asiatice pentru a preveni răspândirea infecţiei, pagubele provocate industriei avicole din aceste ţări ridicându-se la 15 miliarde dolari. Totodată, au murit 66 de persoane infectate cu virusul care a primit indicativul H5N1. S-a crezut ca în urma măsurilor adoptate, epidemia a fost oprită, dar recent a fost semnalată izbucnirea de noi cazuri, care au alarmant nu numai comunitatea ştiinţifică, dar şi cercurile politice internaţionale. După modelele precedente, epidemiile de gripă se aşteaptă să apară, în medie, de trei patru ori într-un secol, când un nou subtip de virus apare şi se transmite uşor de la o persoană la alta. Oricum incidenţa epidemiilor de gripă este imprevizibilă. În secolul al XX-lea, marea epidemie de gripă dintre 1918-1919, care se estimează că a cauzat moartea a 40-50 milioane de oameni în întreaga lume, a fost urmată de epidemii în 1957-1958 şi 1968-1969. Experţii în domeniu consideră ca o altă epidemie de gripă este inevitabilă şi posibil iminentă. edit.informatii de pe site-ul www.postamedicala.ro Acest topic a fost editat de Michelle: 4 Nov 2005, 09:41 AM -------------------- Life is about having the mixture of the curiosity of an older person and the imagination of a child
Daphne Guiness Mai bine sa fii urat pentru ceea ce esti, decit iubit pentru ceea ce nu esti! Anatole France |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 19 May 2024 - 01:39 AM |