Determinismul Sexual, Adevarat sau nu? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Determinismul Sexual, Adevarat sau nu? |
28 Jul 2005, 10:48 AM
Mesaj
#1
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 223 Inscris: 26 March 04 Forumist Nr.: 2.770 |
Sexul caruia apartinem ne fragmenteaza oarecum ontologic: suntem sau nu in primul rand Fiinte ale speciei (prin menirea reproductiva) si abia apoi fiinte individuale? La barbati nu exista un conflict intre Fiinta speciei si fiinta individuala... ambele se pot desavarsi in aceiasi masura: pot face si copii, pot sa-si si continue o cariera, sa participe la viata publica, pe cand la femei alegerea implinirii Fiintei speciei, atrage dupa sine minimalizarea fiintei individuale. Este, din acest punct de vedere sexul feminin oarecum condamnat si inferior sexului masculin sau situatia de inferioritate este data strict de mentalitatea societatii ?(care de-a-lungul istoriei a cam fost formulata de barbati )
-------------------- Razboiul este pace, libertatea este sclavie, ignoranta este putere.
"Homo sum et nihil humani a me alienum puto"- Terentiu (Om sunt si nimic omenesc nu-mi este strain) |
|
|
9 Aug 2005, 03:12 PM
Mesaj
#2
|
|||||||||||||||||||||||
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Ştiu, nici nu am insinuat că ai fi susţinut. Eu am propus ca acest factor să-l eliminăm din discuţie.
Bineînţeles! Dacă aş avea de ales între un bărbat nepregătit şi o femeie nepregătită, aş alege să-mi încredinţez copiii femeii. Tu nu?
Dacă nu ai spus aşa ceva, atunci ce rost au avut toate exemplele de femei care sunt în stare să facă ce fac şi bărbaţii? O astfel de argumentaţie funcţionează numai dacă presupui ce-am zis eu în ghilimele. Dacă nu-ţi asumi ideea respectivă, atunci toate exemplele de femei care fac carieră şi de bărbaţi care cresc copii devin complet irelevante. Ele nu reuşesc să arate "deci, iată că motivul diferenţei de comportament e educaţia diferită", aşa cum ai susţinut.
Păi hai să lămurim această diferenţă. Să luăm un exemplu din alt domeniu: accidentele de maşină. Facem o statistică şi consemnăm condiţiile meteo şi viteza cu care mergeau şoferii care au avut accident de maşină, precum şi gravitatea accidentelor respective. Şi observăm un lucru: A. În general, cu cât condiţiile meteo erau mai proaste (ceaţă, carosabil umed etc.), cu atât accidentul a fost mai grav. Este un fapt statistic. Pe baza lui suntem îndreptăţiţi să concluzionăm că există o legătură, o corelaţie între cei doi factori. E importantă? E determinantă? Nu ştiu... Bun, dar vine cineva şi face o a doua observaţie: B. În general, cu cât viteza era mai mare, cu atât accidentul a fost mai grav. Este un alt fapt statistic. La fel de valabil şi de adevărat ca primul. E un factor important sau determinant? Nu ştiu, spune tu cum vezi lucrurile... Oricum, între cei doi factori observăm următoarea legătură: Faptul statistic A este valabil fie că studiem doar şoferii care mergeau încet, fie că studiem doar şoferii care mergeau repede, fie că studiem toţi şoferii la grămadă. Cu alte cuvinte, dacă despre doi şoferi accidentaţi avem aceeaşi informaţie (fie că mergeau ambii încet, fie că mergeau ambii repede, fie despre nici unul nu ştim viteza), atunci în general cel care se deplasa în condiţii meteo mai proaste probabil că a făcut un accident mai grav decât celălalt. Asta spune observaţia A. Şi ea nu poate fi contrazisă cu argumente de genul "Da, dar uite că şi B influenţează! Deci vezi, n-ai dreptate, faptul A e fals!" Nu, faptul A este adevărat (dacă se observă efectiv în statistici) şi el rămâne adevărat indiferent de valabilitatea unor alte observaţii de tip B (sau C, sau D etc. -- de exemplu "concentraţia de alcool în sânge"). La fel şi în cazul discuţiei de faţă: faptul "La pregătire/educaţie/sănătate/etc. egală, dintre un bărbat şi o femeie, cea care va îngriji mai bine copiii va fi femeia" e un fapt statistic. Din punct de vedere statistic, a fi de sex feminin influenţează pozitiv preocuparea şi grija faţă de copii. Că mai sunt şi alţi factori care influenţează această preocupare -- asta-i indubitabil (un exemplu banal e vărsta: o persoană de sex feminin în vârstă de 5 ani va avea grijă mai puţină pentru copii în comparaţie cu una de 25 de ani; şi mai sunt mulţi alţi factori, printre care şi educaţia/cultura/etc.). Nimeni nu a susţinut că sexul este singurul factor, e clar că mai sunt şi alţii. Dar oricâţi alţi factori ar aduce cineva în discuţie, aceştia nu pot fi argument împotriva observaţiei statistice "În general, independent de alţi factori, în comparaţie cu bărbaţii femeile sunt mai puternic înclinate să aibă grijă de copii". Acest adevăr are rădăcini biologice incontestabile.
De ce eşti irascibilă? Dacă am avea cu toţii aceeaşi părere... dialogul ar fi foarte plictisitor. Eu susţin nişte lucruri şi tu susţii nişte lucruri opuse -- asta-i disputa. Trebuie să aducem fiecare argumente. Argumentul "De ce mă contrazici? Ce, vrei să fie toţi de acord cu tine? Adică eu n-am dreptul să-mi spun părerea?" nu e productiv, pentru că el se aplică la fel de bine în ambele sensuri: tu de ce mă contrazici, ce, trebuie neapărat să fiu de acord cu tine?
Eu am prezentat o analiză a lor: am arătat că ele funcţionează (adică demonstrează ceva) numai pentru cine adoptă principiul "Dacă se vede că X şi Y pot face acelaşi lucru şi totuşi X face acel lucru mai mult/des/temeinic decât Y, atunci asta se datorează diferenţei de educaţie/cultură". Tu însă te-ai dezis de acest principiu, aşa că argumentele cu pricina... rămân în aer.
O, nu, o simplă expunere neargumentată de păreri nu e un dialog. Argumentele construiesc punţi de înţelegere, nu expunerea de păreri.
Dacă nimeni nu a negat asta, atunci înseamnă că toată lumea e de acord cu: La educaţie/cultură similară (oricum ar fi ea), femeile sunt înclinate să petreacă mai mult timp decât bărbaţii cu creşterea/îngrijirea/educarea copiiilor. Tendinţele nu se pot egaliza decât printr-un dezechilibru -- de exemplu forţând bărbaţii să se ocupe de copii (sau impunând o presiune educaţională asupra femeilor să facă altceva decât îngrijirea copiilor). În lipsa unor astfel de presiuni, tendinţa de îngrijire a copiilor rămâne diferită: la femei mai mult, la bărbaţi mai puţin.
Dacă la fiinţe cu interacţiuni sociale slabe* vedem că sexul influenţează puternic tendinţa de îngrijire a copiilor, ce motive am avea să presupunem că acest factor îşi încetează acţiunea atunci când analizăm fiinţe cu interacţiuni sociale puternice? Influenţa aceasta puternică există şi la om. Şi direcţia ei poate fi contracarată/anulată numai printr-un dezechilibru la nivelul altui factor de influenţă -- de exemplu educaţia: dacă-i îndoctrinăm pe bărbaţi să crească copiii şi le deturnăm pe femei de la această activitate, atunci poate reuşim să egalizăm tendinţele. * Notă: Nu este adevărat că animalele au în general interacţiuni sociale mai slabe/puţine decât omul. Contra-argumentul pe care l-am adus mai sus este însă din perspectiva "Dar chiar dacă ar fi adevărat..." a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 21 May 2024 - 05:09 PM |