Ştiinţific şi Falsifiabil, este ştiinţifică falsifierea? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Ştiinţific şi Falsifiabil, este ştiinţifică falsifierea? |
28 Jun 2005, 01:47 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Recent m-am gāndit la următorul lucru:
Dacă admitem criteriul popperian al falsiabilităţii, atunci apare următoarea situaţie: Pornim de la o propoziţie (Ok, īn general o teorie, dar să zicem că ea poate fi exprimată printr-o propoziţie) universal afirmativă, de genul "Toţi A sunt B". Şi ne īntrebăm "Este aceasta o propoziţie ştiinţifică -- adică falsifiabilă?" Să presupunem că īn urma analizei ajungem la concluzia că da, este. Adică putem imagina un experiment care logic vorbind ar putea să falsifice propoziţia iniţială. Acest experiment ar putea demonstra deci că "Nu toţi A sunt B". Dar, ne īntrebăm, oare propoziţia "Nu toţi A sunt B" este ştiinţifică? Adică este falsifiabilă? Ce-ar īnsemna să fie falsifiabilă? Ar īnsemna să putem imagina un experiment care logic vorbind ar putea să falsifice propoziţia -- adică să aibă drept rezultat că... "Toşi A sunt B"! Asta ar īnsemna ca acel experiment să exploreze absolut toate cazurile de A şi să constate că ei chiar sunt B. Ceea ce este... principial imposibil (mai ales īn cazul cānd despre mulţimea cazurilor nu ştim dacă e finită sau nu). Ajungem la concluzia că propoziţia "Nu toţi A sunt B" (adică fix eventualul rezultat experimental negativ pe care ne bazăm cānd spunem că "Toţi A sunt B" e ştiinţifică) nu este o propoziţie ştiinţifică! Un exemplu concret: "Toate corpurile care au masă se atrag" este ştiinţifică pentru că ne putem imagina un experiment cu care eventual să demonstrăm că "Nu toate corpurile cu masă se atrag". Dar această ultimă afirmaţie nu este ştiinţifică, pentru că ar trebui să ne putem imagina un experiment care eventual să demonstreze pozitiv că "Toate corpurile cu masă se atrag". Īn concluzie, dacă o afirmaţie falsifică o teorie ştiinţifică (generală), atunci afirmaţia este... neştiinţifică! Ce părere aveţi? Greşesc pe undeva? a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
30 Jun 2005, 03:38 PM
Mesaj
#2
|
|||||||
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
OK, deci eşti īn opoziţie netă faţă de viziunea popperiană asupra ştiinţificităţii. Punctele 1-10 sunt toate exact invers decāt susţine Popper. Nu am nici o problemă cu asta. Eu deschisesem īnsă acest topic cu:
Dacă nu-l admitem... atunci... facem altceva decāt să discutăm pe acest topic. Nu?
Hmm... cu ce te-ajută exemplele cānd e vorba de o afirmaţie universală ("Orice propoziţie de tipul cutare e neştiinţifică")? Aş fi foarte dezamăgit dacă o serie de zece, o sută, un milion sau un miliard de exemple te-ar convinge de adevărul unei afirmaţii universale. Dacă cineva afirmă de exemplu "Orice număr natural e mai mic decāt zece miliarde", acela poate aduce zece miliarde de exemple īn sprijinul afirmaţiei sale. Şi ce, ăsta-i argument că are dreptate? Adevărul unei afirmaţii universale nu se determină prin exemple. Eu am dat exemple nu pentru a ilustra punctul 11, ci pentru a ilustra teza pe care-o susţin aici: "Există cazuri īn care teoria lui Popper conduce la dificultăţi". Īn cadrul acelor exemple apărea şi o particularizare a punctului 11, dar nu ăla era scopul exemplelor. Eu am arătat că dacă ne situăm īn cadrul teoriei popperiene (deci negăm punctele 1-10) şi acceptăm punctul 11, atunci sunt situaţii cānd... treaba e dubioasă. @Bonobo: Da, ai surprins excelent (după părerea mea) esenţa viziunii popperiene. Şi eu văd lucrurile la fel. Dar nu ai adresat problema ridicată de mine: T1 = "Toate corpurile se atrag" T2 = "Nu toate corpruile se atrag" Conform lui Popper, T1 este ştiinţifică şi T2 este neştiinţifică. Dar decizia īn privinţa ştiinţificităţii lui T1 o luăm pe baza faptului că ne imaginăm că T2 ar putea fi confirmată experimental. Adică īntemeiem ştiinţificitatea lui T1 pe posibilitatea probării unei propoziţii neştiinţifice. Nu-i... ciudat? Nu anulăm exact "declaraţia de intenţii" cu care-am pornit la drum -- "Probarea experimentală a unui adevăr ştim īncă de la Hume că este imposibilă; de aceea, renunţăm să mai īncercăm aşa ceva şi ne vom concentra pe īncercările de falsifiere, nu de confirmare"? Căci ăsta e pe scurt programul lui Popper, asta-i esenţa propunerii lui. a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
||||||
|
|||||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 14 May 2024 - 11:11 PM |