Falimentul Ateismului |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Falimentul Ateismului |
28 Feb 2005, 05:30 AM
Mesaj
#1
|
|
Dregator Grup: Membri Mesaje: 698 Inscris: 27 February 05 Forumist Nr.: 5.805 |
Is Europe the New Dark Continent?
By Dale Hurd, CBN News Sr. Reporter http://www.cbn.com/CBNNews/News/040301a.asp Acesta este un articol de propaganda fundamentalista crestina, tipic american. Sau in tot cazul, tipic pentru "reteaua de radio-televiziune crestina a SUA". . . . Totusi, trecand peste "umplutura" propagandistica, acest articol prezinta o realitate incontestabila, bazata pe statisici. El pune niste probleme care ar trebui sa-i ingrijoreze pe europeni. O prima neliniste ar trebui sa provina dinspre posibilitatea dezastruoasa a ivirii unui clivaj politic si ideologic permanent si care dupa unii pare chiar sa se adânceasca intre cea mai dinamica economie a lumii, cel mai mare pol al inovatiei, stiintei si tehnologiei (SUA) si continentul nostru. Racirea relatiilor intre forta militara care a ferit in ultimele 5 decenii Europa de multe rele si in fapt a ferit Europa de . . . . Europa insasi, nu e de bun augur pentru nici unul dintre malurile atlanticului. Articolul ne arata apoi pe cazul Europei, falimentul omenirii (nu si a omului ca individ, insa) ca specie dotata cu ratiune. Spun asta gandindu-ma la nevoia inca resimtita de o majoritate a oamenilor, de a fi mintiti pentru a ramane in echilibru cu sine insusi si mediul social in care evolueaza. Un alt ”mic” amanunt; un “amanunt” pe care propagandismul integrismului american, cu siguranta l-a aruncat intentionat in balanta inspre finalul articolului: e vorba de faptul ca Europa azi atee, risca tocmai datorita faptului ca este atee, sa devina maine prada celui mai devastatator exclusivism religios, anume islamul. Ateii deci, o specie etern batuta de soarta pare-se, au astfel obligatia sa aleaga azi intre 2 alternative extrem de incomode: fundamentalismul crestin de tip american, “bushist”, al ceasului, si cel islamic, de maine. Eu unul, deja stiu ce aleg. Cateva elemente cheie ale articolului: * 61 la suta dintre americani sunt optimisti cand e vorba de viitor, doar 42 la suta dintre englezi, 29 la suta dintre francezi si 15 la suta dintre nemti. * mai putin de 5 procente dintre europeni merg la biserica. * mai putin de 3 procente dintre britanici merg in mod regulat la biserica; din aceste 3 procente, jumatate sunt . . . . negrii (populatie in mod traditional ignoranta, needucata), negrii care reprezinta doar 5 la suta din populatia regatului unit. * in Franta sunt mai multi musulmani practicanti, decat catolici botezati! Dintr-o populatie de 60 de milioane de frantuzi, mai putin de 4 milioane sunt botezati. * un reporter englez pe continent, spune ca pe strazile Europei vezi mai multi caini, decat copii. * de trei ori mai multi americani cred in nasterea din fecioara, decat in teoria evolutiei. * in Europa, ca personalitate-model, Isus Cristos (1 procent) este SELECTAT ULTIMUL dintr-o lista oferita de un sondaj, cu un scor de 61 de ori mai mic decat cel al lui . . . . Nelson Mandela; situandu-se chiar si dupa Britney Spears (6 procente) . . . . * biserica europeana isi leaga sperantele de revigorare a credintei de demografia dinamica a minoritatilor (negrii, arabi, etc.), la care sentimentul religios este inca puternic, o tendinta si o alianta care ar trebui sa ingrijoreze autohtonul ateu. * islamul este religia cu cea mai puternica crestere pe continentul nostru. Trist asadar ca si pentru omul de azi mai e valabil, se pare, ceea ce unul dintre primii sociologi ai religiei (A. Comte, cel care spunea ca “religia/credinta este o stare subiectiva si irationala”) socotea, anume ca "pierzi religia, pierzi busola". Europenii vor parca sa-i dea o confirmare peste secole . . . . Cu aceasta convingere in minte, Comte a incercat candva sa infiinteze o "religie pozitivista", umanista, care sa indeparteze formele clasice. N-a reusit. Ar trebui totusi spus ca ateii, cu structura lor mentala asa pesimista si un psihic labil (propagandistul da un exemplu in articol), sunt cei care umplu organizatiile umanitare internationale, ca “Médecins sans frontières” de ex. O morala inalta deci, nu prespune automat credinta; alaturi de puzderia de organizatii caritative crestine americane, europenii alatura si ei o serie cu nume cat se poate de onorabile. -------------------- "Daca a nascut, atunci s-a culcat cu un barbat"
("Si peperit, cum viro concubit" - "De inventione rhetorica, Cicero, exemplu de propozitie irecuzabila) |
|
|
13 Mar 2005, 03:23 AM
Mesaj
#2
|
|||||||||||||||||||||||||
Dregator Grup: Membri Mesaje: 698 Inscris: 27 February 05 Forumist Nr.: 5.805 |
Tu cine esti dom'le sa ma tratezi asa!? Despre care mit vorbesti; precizeaza te rog! Si poate ar fi cazul sa te abtii de la insulte si atacuri la persoana. Dar sa incerc sa vad ce vrei pana la urma. Evident, trebuie sa fi cam naiv sa crezi aberatiile bazate in covarsitoare majoritate pe unica si tendentioasa sursa “Visul European”. Dar hai sa iau in serios aberatiile si sa le comentez o leaca.
Amice, America are particularitatile ei care fac comparatiile dificile; nu imposibile, insa dificile. Statele-natiune ale Europei sunt inca destul de omogene, desi au apucat-o bine pe drumul diversitatii. SUA gazduiesc 2 culturi, cel putin; 2 moduri de viata; sunt vreo 40 de milioane de negrii care inca isi consuma autist "subcultura" . . . . chestie a caror consecinte strica pe ici pe colo statisticile tarii. Scoate-i din calcul si compara; si mai vorbim apoi. Nu a fost insa o buna idee sa apari cu afirmatii preluate din cartea unui lunatic! Anume Rifkin. Baiatu’ asta a scris prin anii ’80 o carte numita "Entropie", din “izovorul” caruia s-au inspirat multi europeni, intru sabotarea industriilor lor. Azi se vad consecintele: Din '80 pana azi, SUA au avut cresteri economice duble fata de mititei . . . . Tot lunaticu, ca e lunatik, deh!, mai scrise o carte prin 1995 numita “Sfarsitul muncii”. Nici ca putea sa sune mai rau . . . . nici Marx n-a visat, bietul, la asa ceva. Omul pleda pentru reducerea numarului de ore de munca, idée concretizata in programul socialistilor francezi (al caror sfatuitori de taina era), care au impus 35-ul; “35” care iata, e in curs de abolire in patria acestui “minunat” experiment: http://news.bbc.co.uk/1/hi/business/3931741.stm Critica e simpla: visul socialista cum ca nemunca va reduce somajul, nu a functionat: acesta sta lipit pe valori cu 2 cifre si nici ca vrea sa se miste! Insa omul este sursa inepuizabila a "proiectelor" avortate de cei care il iau prea in serios si isi dau astfel cu stangu’ in dreptu’, aplicandu-i ideile: caci baiatu’ insistând, a mai scris o carte, prin 1998, numita “Secolul biotech”, in care critica aspru ideea de creare si utilizare a organismelor modificate genetic; loserul a gasit si de aceasta data ureche atenta la leaderii europeni si ca si in trecut, cu aceleasi consecinte: Europa a pierdut batalia in materie de biotehnologie in fata Americii, leader mondial necontestat, si daca nu isi schimba repejor ideile (sau sfatuitorul, daca tot nu are idei proprii si ii trebui “sfetnici”), o va pierde si in fata “Noii Asii”. Adica in fata coreenilor, chinezilor si indienilor. Risul piticului . . . . caci iata, ceea ce tamâia inept baiatu’ orfan de creier, anume abandonarea OMG-urilor pe motiv ca ar fi un pericol pentru sanatate, bla-bla-bla-etcetera, a fost de luni bune criticat in insasi Uniunea Europeana, astfel Comiteltul stiintific al Cosiliului de Ministrii al Uniunii Europene (S.C.F. E.C.), prezentand un raport in care se arata ca acestea nu reprezinta un risc pentru sanatate; o lume intreaga, China, SUA, Brazilia, Argentina, India, Canada, Egipt, toate folosesc si consuma (unele de decenii chiar), produse din OMG, iar trendul care isi are sursa in cercetarile companiilor americane, neputand fi oprit: acestea au calitati certe. Inca un sut cu dreptul in stangul deci . . . .
Ha! Asta e misto! Ia citeste aici mai jos, ca sa vezi ce fac inginerii astia, asa multi de felul lor, scoliti prin Europa, mândra de ea: Titlu: «Razboiul din Irak a aratat din nou crescandul decalaj tehnologic intre "cei 15" si America» SUA consacra pentru cercetare circa 2,8 la suta din PIB. Europa 1,9 la suta . . . . In 1993 SUA investeau 43 de miliarde de euro PPC [la paritate a puterii de cumparare, ‘en parité de pouvoir d'achat’ (PPA), ‘Purchasing Power Parity’, (PPP)] mai mult ca europenii. In 2000, diferenta a crescut la 83 de miliarde si s-a mentinut de atunci. Cum asa? Pai ce intrebare . . . . ca la socialisti, ce nu stiti ‘tehnica Vacaroiu’? Taiem de la educatie si cercetare, eventual marim impozitele la privati sa-I cocosam un pic, ca sa le dam ‘sarmanilor’ de la Tractorul si Roman. Asa si comisarii lu’ peste de la Bruxelles . . . . . I-auziti ce zic oamenii de stanga de la Le Monde, comentand faptul ca statul federal american dupa ce-a plesnit buba cu isteria ‘tehnologica’ la bursa de la NY, a inceput sa investeasca vartos in cercetare preluand stafeta de la ‘sucombati’: ‘In Europa reactia este inversa aproape intotdeauna. Cercetarea face parte din primele bugete sacrificate. Raffarin a redus bugetul de cercetare cu 1,3 la suta in 2003.’ Totusi, ca sa fim obiectivi, trebuie sa adaugam ca din efortul statului la cheltuielile de cercetare, mai mult de jumatate din acestia la americani se duc la aparare (cercetarea pentru aparare), in timp ce la europeni suma cheltuita pentru cercetarea militara se situa prin1990 la 21 la suta din buget, ca sa ‘cada’ si mai jos prin 2000, la 15 la suta. Astfel, in 2000 americanii cheltuiau de cinci ori mai mult decat europenii. E bine, e rau, dumnezeu stie, cum zice romanul. Numai timpul va arata cine are dreptate, desi de acum se pot face niste comentarii: unii sunt “tari” in vorbe, altii in fapte. Unii fac politica mondiala, altii se uita si huiduie de pe margini, salivand cu apetit insa fara mijloace. Desi cresterea cheltuielilor publice pentru cercetare a fost ‘inghetata’ si in Europa ca si in SUA dupa anii ’90, cheltuielile americane pentru cercetare au continuat sa creasca (adica decalajul european in materie de investitii in cercetare sa se mareasca . . . ) datorita vigorii investitiilor private americane in cercetare, sau daca vreti, ‘blegelii’ totale a intreprinderilor europene in aceasta privinta. Zic specialistii intervievati de Le Monde, ca ‘aceasta tendinta ingrijoratoare isi gaseste radacinile in factori economici (traducere: socialismul . . .) , fiscali (impozitele mari, ca sa finanteze ‘protectza sociala a omlui muncii’, o cunoastem, nu?) si sociali (adica tradus, asta e impozitul pe care viata il ia pe ‘laba’ dragutilor de europeni, faptul ca nefacand suficienti copii, nu reusuesc sa mentina propriile economii si societati in miscare nici cu buluceala tuciuriilor in turbane). Macar sunt realisti baietii . . . . . Apoi mai plang ‘rosii’ si pentru faptul ca ‘inventivitatea europeana a regresat in Europa, partea detinuta de aceasta in brevetele depuse la nivel planetar diminuandu-se. Mai zic ei ca desi uniunea lor sovietica, dispune de un excelent potential uman si ca formeaza mai multi oameni de stiinta decat americanii, nu reusesc sa angajeze decat 5,4 cercetatori la mia de persoane active, in timp ce americanii angajeaza 8, 7. Adica, ca sa traducem, europenii scolesc mai bine someri de inalta educatie, decat angajeaza americanii din aceeasi categorie. "Socialism si moarte!", ca sa-l parafrazam pe Castro (care zicea ‘sau moartea’) . . . . Isi propun comisarii sa incurajeze (in fine!) si ei parteneriatul universitati intreprinderi, adica sa-si lase cercetatorii sa faca SRL-uri in universitati, cu care sa-si ‘fructifice’ roadele cercetarii facute, sau sa intre in colaborare, sa-si ‘vanda’ drepturile de comercializare sau continuare a cercetarilor facute in universitati, deci cercetari facute in institurii de stat dar cu finantare privata uneori. Statistici: In ultimii 20 de ani americanii au luat de 2 ori mai multe premii Nobel decat europenii in fizica, chimie si medicina. In economie sunt ‘tatici’ absoluti: 24 premii contra doar 5, pentru “eurosclerotici”. In 2001 PIB/locuitor la PPC era in SUA cu 40 la suta superior fata de cel al Uniunii Europene. Mai zic smiorcaind miterandistii si jospenistii, ca asta se explica prin faptul ca sunt mai putini europenii care muncesc decat americani, intrucat somajul in UE e mai mare, femeile sunt mai putin active profesional (ca la arabi, ca in lumea a treia adica . . . . poate d’aia au si atat succes acestia in propaganda lor) ca tinerii si batranii si ei sunt in numar mai mic la munca in Europa decat in SUA. Ca cine munceste in Europa, munceste mai putin timp, datorita concediilor platite si pensionarilor anticipate (mai stim noi unii, nu?). Apoi se vorbeste de ‘componenta demografica’ care participa la acest tablou de sfarsit de cariera internationala pentru “superputerea euro”, chestiune pe care insa si eu am detaliat-o adesea a’ci pe forum. rica La guerre en Irak a de nouveau illustré l'écart technologique croissant entre les Quinze et l'Amérique LE MONDE, 06.05.03, 13h34, MIS A JOUR LE 06.05.03, 13h36 Malgré les déclarations d'intention, la recherche européenne manque d'investissements et reste victime de l'absence de coordination des politiques budgétaires nationales. Bruxelles de notre bureau européen http://www.lemonde.fr/article/0,5987,3210--319132-,00.html Da' hai sa-ti dau si una proaspata de tot: o gluma care spune mult desre situatia cercetarii in Europa. Jeunes chercheurs aux enchères sur Internet LE MONDE - 09.03.05 http://www.lemonde.fr/web/article/0,1-0@2-...6-400890,0.html
Hait! Tot din vise, nu? Bizar ce sustin unii . . . . Caci iata ce zicea Science & Vie in 1998, anume numarul 970 din Iulie 1998, la pagina 80, in articolul numit “Les pays où se fait la science”, scris de Loic Chauveau. Redau primele 2 propozitii traduse textual: “Tocami a fost publicat raportul UNESCO pentru anul 1998 asupra stiintei in lume. El s-ar rezuma asa: Suprematie pentru SUA, stabilitate pentru Europa, recul pentru Japonia, absenta tarilor in curs de dezvoltare”. 38,4 % din publicatiile stiintifice se fac in SUA, comparand cu 35,8 in Europa si doar 10,1 % in Japonia. In materie de tehnologii-cheie, situatia este asta: SUA 43,8 %, Europa 36 %, Japonia 13 %. Se zice: “Europa isi mentine pozitiile, insa asta nu e un motiv suficient de bucurie: Putin prezentia in informatica, europenii dezamagesc in materie de farmaceutica si biotehnologie. Principala forta a Europei sta in asa-numitele “sectoare mature”, unde viteza de inovatie si adaptare la piata este mai lenta, asa cum sunt tehnologiile de mediu si transporturile.” SUA aloca 2,5 % din PIB pentru cercetare, Europa 1,8 %. Japonia 2,3 %. 67,4% din brevetele depuse in lume in informatica sunt americane, 19,5 % europene si 9.1 japoneze. 57,1 % din brevetele depuse in lume in biotehnologie sunt americane, 29,7 europene si 5,3 % japoneze. 59,8 % din brevetele legate de medicamente si farmaceutice sunt americane, 25,8 % europene si 5,4 japoneze. Curios asadar ca baiatul cu vise nu lua cunostinta de raportul UNESCO! Iata, S & V, a aflat de el . . . . Iunie 2004, alt S & V, are si el un articol care reia cu exemple concrete, ideea din Le Monde, anume ca Europa pregateste someri cu studii superioare, care sfarsesc prin a se realiza si deveni fructuosi in SUA.; la pag 83, daca esti curios . . . .
E si normal: dintr-o pozitie de quasimonopol al “industriei de prelucrat studenti straini", trendul e inevitabil: pana si boii de eropeni, se prind finalemente ca e o afacere. Pacat ca asa tarziu! Tarile Asiei isi construiesc dupa model american si cu oameni pregatiti in America generatii la rând, propriile traditii in materie de invatamant superior. Inca odata America si-a facut datoria de deschizatoare de ochi si drumuri. Apoi scaderea asta se datoreaza si atacului terrorist din 2001: scrutare mai atenta a dosarelor, probleme cu vizele, retincenta studentilor potentiali din tarile musulmane de a mai veni in SUA, retincenta americanilor de a-i mai primi, etc. SUA raman insa leader in domeniu, hai sa pastram proportiile!
Vrajeli ieftine: sanatatea de buna calitate este un serviciu si un privilegiu; pentru el trebuie sa platesti. Sanatatea in masura posibilitatilor unui stat – si eu ca traitor in canada pot sa-ti vorbesc mult pe tema asta – ea este pentru toata lumea si in SUA: daca intrii intr-un spital de stat bolând, nimeni nu te da afara. Si banuiesc ca tratamentul nu poate fi main prost decat in alte tari, canada de ex. Astept sa vad amatori de discutie pe tema asta.
Fraierii care il cred pe lunatik, uneori se prind si ei ca au picat de fazani . . . Din nou vrajeala: servicii de sanatate de baza, ele sunt asigurate pentru toata lumea; serviciile private, de foarte buna calitate, la care aspira orice om si pe care chiar poate sa si le permita orice om in masura in care nu e un parazit, evident, astea costa. Chestie valabila si pentru statele care se lauda cu sistem public atotputernic, care nu mai este chiar atat de puternic, decat poate in materie de proasta impresie; iar vorbesc din experienta personala.
D’aia am vazut siruri de barci cu refugiati economici americani indreptandu-se vara trecuta spre tara marelui commandant! Mie in locul unora mi s-ar face rusine sa fiu atat de redus . . . .
Factorul “negru”, probabil . . . . ca doar astia sunt campionii aboluti ai crimei in SUA.
D’aia au masini mai luxoase, case mai mari si concedii mai bestiale, “amaratzii” astia! Ah, da' stai totusi ca am uitat: i-am vazut de curand, siruri-siruri la coada ca sa obtina drept de sedere in Europa (unde somajul e in general dublu. )
Si probabil erau mai spre coada. Caci mai inspre frunte ar fi “americancele” . . . .
Aceleasi statistici cu sens invers se pot face pe domenii diferite. Farmacie, informatica, etc. Periculoasa statistica asta pe mana ineptilor . . . poti crede ca SUA exporta doar manioc si importa strunguri din Coreea de Nord. Acest topic a fost editat de Octavi: 13 Mar 2005, 04:09 AM -------------------- "Daca a nascut, atunci s-a culcat cu un barbat"
("Si peperit, cum viro concubit" - "De inventione rhetorica, Cicero, exemplu de propozitie irecuzabila) |
||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 29 April 2024 - 01:04 PM |