Falimentul Ateismului Optiuni

[Octavi]

Is Europe the New Dark Continent?
By Dale Hurd, CBN News Sr. Reporter
http://www.cbn.com/CBNNews/News/040301a.asp

Acesta este un articol de propaganda fundamentalista crestina, tipic american. Sau in tot cazul, tipic pentru "reteaua de radio-televiziune crestina a SUA". . . .
Totusi, trecand peste "umplutura" propagandistica, acest articol prezinta o realitate incontestabila, bazata pe statisici. El pune niste probleme care ar trebui sa-i ingrijoreze pe europeni.

O prima neliniste ar trebui sa provina dinspre posibilitatea dezastruoasa a ivirii unui clivaj politic si ideologic permanent si care dupa unii pare chiar sa se adânceasca intre cea mai dinamica economie a lumii, cel mai mare pol al inovatiei, stiintei si tehnologiei (SUA) si continentul nostru.
Racirea relatiilor intre forta militara care a ferit in ultimele 5 decenii Europa de multe rele si in fapt a ferit Europa de . . . . Europa insasi, nu e de bun augur pentru nici unul dintre malurile atlanticului.

Articolul ne arata apoi pe cazul Europei, falimentul omenirii (nu si a omului ca individ, insa) ca specie dotata cu ratiune. Spun asta gandindu-ma la nevoia inca resimtita de o majoritate a oamenilor, de a fi mintiti pentru a ramane in echilibru cu sine insusi si mediul social in care evolueaza.
Un alt ”mic” amanunt; un “amanunt” pe care propagandismul integrismului american, cu siguranta l-a aruncat intentionat in balanta inspre finalul articolului: e vorba de faptul ca Europa azi atee, risca tocmai datorita faptului ca este atee, sa devina maine prada celui mai devastatator exclusivism religios, anume islamul.
Ateii deci, o specie etern batuta de soarta pare-se, au astfel obligatia sa aleaga azi intre 2 alternative extrem de incomode: fundamentalismul crestin de tip american, “bushist”, al ceasului, si cel islamic, de maine. Eu unul, deja stiu ce aleg.

Cateva elemente cheie ale articolului:
* 61 la suta dintre americani sunt optimisti cand e vorba de viitor, doar 42 la suta dintre englezi, 29 la suta dintre francezi si 15 la suta dintre nemti.
* mai putin de 5 procente dintre europeni merg la biserica.
* mai putin de 3 procente dintre britanici merg in mod regulat la biserica; din aceste 3 procente, jumatate sunt . . . . negrii (populatie in mod traditional ignoranta, needucata), negrii care reprezinta doar 5 la suta din populatia regatului unit.
* in Franta sunt mai multi musulmani practicanti, decat catolici botezati! Dintr-o populatie de 60 de milioane de frantuzi, mai putin de 4 milioane sunt botezati.
* un reporter englez pe continent, spune ca pe strazile Europei vezi mai multi caini, decat copii.
* de trei ori mai multi americani cred in nasterea din fecioara, decat in teoria evolutiei.
* in Europa, ca personalitate-model, Isus Cristos (1 procent) este SELECTAT ULTIMUL dintr-o lista oferita de un sondaj, cu un scor de 61 de ori mai mic decat cel al lui . . . . Nelson Mandela; situandu-se chiar si dupa Britney Spears (6 procente) . . . .
* biserica europeana isi leaga sperantele de revigorare a credintei de demografia dinamica a minoritatilor (negrii, arabi, etc.), la care sentimentul religios este inca puternic, o tendinta si o alianta care ar trebui sa ingrijoreze autohtonul ateu.
* islamul este religia cu cea mai puternica crestere pe continentul nostru.

Trist asadar ca si pentru omul de azi mai e valabil, se pare, ceea ce unul dintre primii sociologi ai religiei (A. Comte, cel care spunea ca “religia/credinta este o stare subiectiva si irationala”) socotea, anume ca "pierzi religia, pierzi busola". Europenii vor parca sa-i dea o confirmare peste secole . . . .
Cu aceasta convingere in minte, Comte a incercat candva sa infiinteze o "religie pozitivista", umanista, care sa indeparteze formele clasice. N-a reusit.

Ar trebui totusi spus ca ateii, cu structura lor mentala asa pesimista si un psihic labil (propagandistul da un exemplu in articol), sunt cei care umplu organizatiile umanitare internationale, ca “Médecins sans frontières” de ex.
O morala inalta deci, nu prespune automat credinta; alaturi de puzderia de organizatii caritative crestine americane, europenii alatura si ei o serie cu nume cat se poate de onorabile.

[Octavi]