Cauzalitate - HanuAncutei.com - ARTA de a conversa

LocuriFaine: Hoteluri si Pensiuni de Lux | Ferma Club

Regulament

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Odaia Filosofilor

Dezbateri Filosofie

Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.

Cauzalitate, (până la urmă... ce-i aia?)

Optiuni

Amenhotep Vizualizare profil forumist	14 Jan 2005, 01:57 PM Mesaj #1
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862	În mod tradiţional, gândim cauzalitatea ca pe o reţea de săgeţi care "împănează" lumea, care leagă fapte, evenimente şi întâmplări. O săgeată din aceasta duce de la un fapt numit cauză la un altul numit efect. Pentru că imaginea unui graf orientat este extrem de intuitivă, cauzalitatea pare că e lămurită: e un graf orientat, săgeţile conducând de la cauze la efecte. Dar... sunt totuşi probleme. Să luăm un exemplu: Tocmai am făcut un accident de maşină. Care este cauza accidentului? Mai întâi, pentru a putea răspunde ar trebui să ştim ce înţelegem prin "accident de maşină". Ne referim strict la configuraţia particulară de atomi/particule/obiecte de la locul accidentului? Sau admitem că sunt posibile mai multe configuraţii care să corespundă toate propoziţiei "acest accident de maşină a avut loc"? Dacă admitem că "acest accident de maşină" este un nume pentru un "ciorchine" de configuraţii, atunci trebuie să lămurim ce cauză căutăm: 1. cauza care a determinat apariţia exact a acelei configuraţii particulare care-a avut loc (şi deci nu ne interesează cauzele care ar fi condus la apariţia vreunei alte configuraţii din ciorchinele "acest accident de maşină"), sau 2. cauza care conduce la apariţia unei configuraţii oarecare din ciorchine -- cu alte cuvinte o cauză a ciorchinelui ca ansamblu de configuraţii potenţiale. Deşi varianta 1 este mult mai apetisantă logic (pentru că pare că se tratează simplu), din păcate în realitate ne confruntăm cu dificultăţile variantei 2: nu vorbim de cauza "acestui accident de maşină, având exact această configuraţie a atomilor", ci vorbim de cauza "acestui accident de maşină, indiferent de configuraţia particulară a atomilor". Prima dificultate este deci chiar identificarea lucrului căruia îi căutăm cauza: când încetează el să mai fie "acest accident de maşină" şi devine "alt accident de maşină"? Care sunt graniţele "ciorchinelui de configuraţii"? Evident, ele sunt difuze. Ciorchinele acesta este un obiect inerent vag, fără limite precise. În spaţiul tuturor configuraţiilor posibile, "acest accident de maşină" este o constelaţie difuză. Să ne apropiem cu microscopul minţii şi să analizăm totuşi un anume punct din constelaţie -- o configuraţie particulară, bine precizată. Care este cauza (în accepţiunea 1 de mai sus) a acelei configuraţii particulare? O altă configuraţie, nu-i aşa? Dar ce înseamnă o configuraţie, de fapt? Ce intră şi ce nu intră în configuraţia-cauză pe care o căutăm? Poziţia aripilor păsării care acum 3 zile a prins o libelulă pe câmpul de la marginea drumului -- este acesta un factor care a influenţat poziţia firelor de praf de pe capota maşinii în momentul accidentului? Principial, da. Deci acel factor trebuie să fie inclus în configuraţia-cauză a "acestui accident, cu aceste detalii". Observăm că sunt foarte mulţi factori care trebuie luaţi în considerare. De fapt, e mult mai simplu să spunem ce factori nu trebuie luaţi în considerare: aceia atât de îndepărtaţi încât influenţa lor este garantat nulă (fizica relativistă arată că astfel de factori există -- ei se numesc "factori separaţi spaţial faţă de accident"). Deci cauza pe care-o căutăm este o configuraţie a unei porţiuni uriaşe din Univers (putem neglija doar evenimentele din afara "conului cauzal trecut" definit de fizica relativistă). Este această cauză unică? Cu alte cuvinte, este posibil ca în spaţiul configuraţiilor trecute posibile să existe mai multe configuraţii ale Universului care să conducă la acelaşi "accident prezent" (identic până în cele mai mici detalii)? Mă opresc deocamdată cu analiza aici, pentru că văd că mesajul a început să devină descurajant de lung... Vă invit la comentarii. a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.

Raspunsuri

jock

30 Apr 2006, 05:06 PM

Mesaj #2

Vataf

Grup: Membri
Mesaje: 197
Inscris: 18 February 04
Forumist Nr.: 2.263

QUOTE

Inteleg ce zici tu aici, insa nu cred ca e posibil ce vrei. Nu poti, asa cum speri tu, sau filozofia, avea un enunt general care sa poata descrie suficient toate instantele naturale care pot fi definite ca si cauze. Chiar cele 2 definitii ale tale arata asta, iar exemplele date de mine tocmai asta voiau sa arate, ca definitiile nu te-au ajutat sa distingi intre cele 2 tipuri de "cauze" exemplificate de mine, tu ajungând sa negi însasi valabilitatea cauzalitatii din simpla neluare in seama a unui sens slab al notiunii cauza, atunci cand discutai feedback-ul.

Dacã nu e posibil, atunci conceptul de cauzalitate ar trebui sã-si piardã statutul sãu filosofic, ba chiar nici n-am putea pune instantele naturale de care vorbesti tu sub un acelasi concept, indiferent cã-i spunem cauzalitate sau altcumva. Cele douã definitii ale mele se reduc, de fapt, la una singurã: cauzalitatea este inter-determinare, este modalitatea ontologicã de a trece de la o existentã la alta. Spunând cã A este cauza lui B înseamnã a spune, înainte de toate, cã existã o legãturã onticã între A si B. Mai departe, ne putem întreba: de ce A este cauza lui B si nu invers? Asadar, legãtura dintre A si B trebuie sã aibã o orientare, care poate fi de la A la B sau invers, orientare ce stabileste semnificatia de cauzã si efect a termenilor. Apoi s-ar putea imagina douã situatii la limitã: 1) disparitia orientãrii, prin egalarea ponderii determinãrii A->B cu a determinãrii B->A, o situatie de echilibru prin care s-ar putea defini simetriile si stabilitãtile pe care le invocã legile naturii; 2) accentuarea orientãrii pânã la situatia în care A îl determinã complet pe B, prin care s-ar putea defini asimetria purã si temporalitatea. Aceste situatii limitã nu sunt altceva decât proiectiile "vectorului" cauzalitate pe cele douã axe, în analogia pe care o fãceam. De aici e cale lungã pânã la conceptul mai mult metaforic de cauzalitate al limbajului comun, pe care îl folosesc si oamenii de stiintã pentru a vorbi despre "cauzele" cresterii temperaturii si alte cauzalitãti exemplificate de tine. Cauzalitatea de care vorbesc eu este mult mai abstractã, este o cauzalitate mai degrabã logicã decât fizicã. Cu aceastã definitie nu mã pot repezi imediat sã-ti explic nici dilatarea mercurului în termometru si nici de ce soarele va rãsãri mâine. Si nici tu nu te poti repezi sã mã combati cu astfel de exemple.

QUOTE

Faci confuzie, aratând ca NU întelegi ce înseamna postulat, desi pari a fi preocupat de filozofie: a postula nu înseamna a emite dogme, a face afirmatii fara suport empiric, în realitate. Repet probabil a 3-a, a 4-a oara, ca la fel ca axiomele în matematica, si postulatele, departe de a fi simple afirmatii impuse si fara suport, asa cum prea trist crezi, sunt prin definitie niste exigente pur logice.

Postulatele stiintei, ca si axiomele din matematicã, sunt enunturi sintetice, care pot fi contrazise (pot fi înlocuite cu enunturi contrare sau chiar eliminate), deci sunt dogme. Cel putin asta-mi sugereazã mie notiunea de "dogmã" în sensul cel mai larg al cuvântului. Caracterul dogmatic al unui enunt se decide în raport cu logica, nu cu experienta. Numai logica nu este dogmaticã, în mãsura în care enunturile sale sunt tautologii, adicã propozitii ce se autojustificã. Atunci când justificarea trebuie sã vinã dinafarã, avem de-a face cu dogme, fie cã aceastã justificare vine, fie cã nu vine în final. Dogma nu este totuna cu falsul.
Sistemele formale din matematicã se construiesc pornind chiar de la niste afirmatii impuse si fãrã suport. Exigentele logice nu ajutã la alegerea axiomelor sistemului decât prin cerinta de noncontradictie relativã.

QUOTE

Asa cum tin unii sã bage o teleonomie, tii si tu s-o elimini.

Nu e acelasi lucru: ei o baga, dar n-au argumente, stiinta (si nu eu) nu gaseste o astfel de teleonomie cum vor ei.

Argumentele sunt, în primul rând, faptele ca atare, nu cele la care conduce demersul analitic-explicativ al stiintei. Lumea biologicã, cel putin, ne oferã exemple suficiente de teleonomie. Totusi, e firesc ca stiinta sã nu gãseascã nici o teleonomie în fenomenele naturale, întrucât o cautã abia dupã ce a înlãturat-o. Reductia la pãrti echivaleazã cu eliminarea teleonomiei (în sensul mai general, ca determinare de sus în jos). Cauzele finale au dispãrut din stiintã prin efectul metodei analitice.

QUOTE

Toata problema apare cand se incearca pe baza unor astfel de speculatii, sa se conteste fapte certe sau adevaruri stiintifice. In discursul tau despre teleonomie, asta încerci sa faci: cu tot felul de speculatii sirete, cu citate pe care nici macar nu le-ai înteles, sau poate prin citate care prin incompletitudinea lor nici macar nu sunt de înteles, vrei sa bagi aiurelile iedalismului prin usa din dos, in mijlocul unei chestiuni importante a stiintei, cum este aceea a cauzalitatii.

Negarea teleonomiei nu este nici fapt cert, nici adevãr stiintific, în primul rând pentru cã metoda analiticã a stiintei este o asumptie metafizicã, nu stiintificã. Iar cauzalitatea este departe de a fi un concept pe care si l-ar fi adjudecat stiinta. Dacã ar fi fost asa, mãcar am fi avut o definitie precisã a cauzalitãtii. Sau, de-ar fi cum zici tu, cã definitia cauzalitãtii diferã de la caz la caz, ceea ce face ca aceste definitii diverse sã intre sub aceeasi pãlãrie, adicã conceptul de cauzalitate în genere, nu mai este de competenta stiintelor.

QUOTE

Nu este cum sustii: Filozofia actuala nu-si poate permite sa "gãseascã niste scheme conceptuale independente de experientã ", caci astfel ar devenii tot atât de inutila si stearpa cum a fost filozofia pentru mi de ani. Ea trebuie sa porneasca de la fapte, de la real si de la cunoasterea stiintifica a momentului. Altfel, nu-i filozofie, trebuie sa te dezamagesc, ci metafizica, filozofie premoderna, sau "batutul apei în piua"...

Filosofia este, înainte de toate, metafizicã. Eu cred cã metafizica n-a murit si-si va putea pãstra neatinse aspiratiile, orice s-ar întâmpla pe terenul stiintei. Inutilã si stearpã, zici? Pãi asa a fost dintotdeauna si va fi prin însãsi natura sa. Faptul cã se gãsesc acum destui asa-zisi filosofi ce propovãduiesc renuntarea la vechea problematicã a filosofiei prime, în beneficiul filosofiei stiintelor, n-are absolut nici o importantã.

QUOTE

In discutia asta a noastra despre cauzalitate, ce am spus si repet acum, este ca filozofia NU poate comenta situatii, fenomene si concepte, aflate la limita cunoasterii stiintifice însasi.

Dar cine le poate comenta, stiinta? Mie mi se pare o chestiune de rationament elementar cã stiinta ce s-ar ocupa de limitele stiintei nu mai este o stiintã propriu-zisã, trebuie sã-i dãm alt nume. Dacã nu-ti place numele "filosofie", poti sã-i spui cum vrei. Sau tu consideri cã nici n-ar merita sã se ocupe cineva de aceste limite? E si asta o opinie, nimic de zis!

QUOTE

Nu, daca cineva rastalmaceste aici, acela esti tu: pentru tine exista un ceva anume, numit "dincolo de lege", la care cica, cumva, neprecizat, filozofia ar avea acces. Ori asa ceva nu exista.

Negatia ta categoricã nu are mai multã acoperire decât argumentul lui Diogene împotriva Ideilor platoniciene. Nu ai dreptul sã spui "nu existã un dincolo", ci doar "nu am dovezi cã existã". Eu am totusi un argument cã un "dincolo" ar exista, si anume natura particularã a lumii experientei, a legilor ce guverneazã aceastã lume. Absolutizarea unui ce particular implicã o decizie absolutã în multimea lumilor posibile, un act ontic pe care-l putem numi Vointã divinã. Mi se pare cel putin curios faptul cã tu, pe de o parte respingi principiul antropic (ce-si are sensul numai în ipoteza unicitãtii lumii noastre), iar pe de alta nu accepti nici existenta unui "dincolo" în raport cu lumea noastrã. Ti-ar trebui totusi niticã filosofie mãcar pentru a-ti limpezi si armoniza viziunea pe care ti-ai format-o deja în atelierele stiintei. Mãcar atât, fãrã sã te avânti în speculatii insipide.

QUOTE

Caut de mult timp o dovada ca gresesc considerând religia si idealismul false, tocmai pentru ca as prefera ca lucrurile sa nu stea asa.

Cum am spus si mai sus, nu le poti considera false, ci doar nedovedite experimental. Nici existenta materiei nu este doveditã - pentru cã materia este un concept filosofic dincolo de faptele experientei - si nici existenta lui D-zeu n-a fost falsificatã de stiintã; e doar o chestiune de gust cum numesti substratul ultim al existentei, întrucât conceptul investit cu aceastã functie n-ar trebui sã pãstreze altã semnificatie decât aceea de substrat ultim al existentei. Stiinta nu poate dovedi decât manifestãrile materiei Materiei/Spiritului/D-zeu/Absolut, etc. Stiinta poate sã combatã Biblia, care este o relatare despre anumite fapte de experientã, dar nu poate nega existenta divinitãtii ca substrat ultim al tuturor faptelor de experientã.

QUOTE

Tu crezi într-o eterna acceptiune a obiectului filozofiei, si ca prin minune aceasta este aceea contemporana! Nu frate, filozofia nu era inteleasa de maniera pe care tu o intelegi azi. Mult timp stiintei particulare n-au existat. Mult timp filozofia s-a inteles asa cum din pacate ne-au silabisit-o grecii, adica batutul apei in piua, speculatie fara sens.

Nu pricep prea bine ce-ai vrut sã spui, dar nu conteazã. Eu cred într-o eternã acceptiune a problematicii filosofiei, stabilitã încã de la începuturile ei grecesti si rãmasã aproape neschimbatã. Nu-mi dau seama de unde ti-ai creat impresia cã as fi un corifeu al filosofiei contemporane. Mie-mi place sã cred cã înteleg filosofia mai mult în felul celor vechi, de-aia bat apa-n piuã pe-aici.

QUOTE

Asa ca eu n-am nimic împotriva sa discutam notiunile alea din perspectiva existentialista, daca asta crezi ca te "aranjeaza" si te face sa reusesti sa demonstrezi ca devenirea, fiinta si nefiinta chiar sunt ceva tare special si care are vreo legatura cu acceptiunea idealista a cauzalitatii, cu teleonomia idealista si cu holistica ta, adica teoria sistemelor prost inteleasa, sau poate manipulata.

Devenirea, fiinta si nefiinta nu sunt ceva tare special, ci ceva tare general, încât stiinta n-a putut ajunge pânã acolo si cunostintele dobândite cu girul experientei n-au putut afecta semnificatia acestor concepte. E suficient sã le discutãm din perspectiva mult mai clarã a lui Parmenide, Heraclit si Platon, dacã vrei. De fapt, e suficient sã-l întelegi pe Parmenide ca sã întelegi tot, chiar si legãturile cu cauzalitatea idealistã, teleonomia si holistica.

QUOTE

Acum sa incerc sa explic cum vad eu acel "decurg": o anumita "lista" de elemente, substructuri adica, manifesta interactii, stabilesc relatii, doar intr-un masura limitata de relatiile pe care natura substructurilor insele pot sa le permita si genereze. Din jocul acesta limitarii obiective datorate numarului de substructuri ale sistemului, al secventialitatii interactiilor si tipului de interactie posibila (determinata de specificitatea fiecarei substructuri), apare sistemul. Eh, ce zici!?

Ce sã zic, cã ai ocolit întrebarea? Eu ti-am cerut sã-mi explici punctual acel "decurg", care-mi sugereazã, nu stiu de ce, analogia cu mirosul unui câine (sau sconcs, dacã vrem sã vorbim de interactii mai tari, nu?

): elementul este câinele (sau sconcsul) si mirosul este interactia care face conexiunea onticã cu alte elemente (câine, sconcs sau nasul meu). Iar tu-mi vorbesti mai departe de elemente care "manifestã interactii", adicã din care "decurg" interactiile, elementele fiind, desigur, primordiale interactiilor.
Rãspunde-mi atunci mãcar la întrebarea aceasta de cosmologie: ce a fost mai întâi, particule elementare din care s-a închegat Universul sau a fost Universul în care au apãrut particule elementare? Cum rãspunde stiinta contemporanã la aceastã întrebare? Poate esti mai informat decât mine.

QUOTE

Bine, bine, însa prima n-a exclus modelarea, caci în forma simplificata tratata de Poincaré, aceasta a primit finalmente solutie exact prin modelare (desi fara valoare practica), iar în forma completa ea si astfel îsi gaseste solutii, prin metode numerice (care banuiesc ca si asta tot matematica e), iar a doua chestie, aia cu Goedel, nici n-are legatura cu modelarea fenomenelor fizice, ai bagat-o si tu aici , pare-se, de umplutura.

Din câte stiu eu, modelarea e posibilã doar prin introducerea unor ipoteze probabiliste, iar metodele numerice se folosesc tocmai acolo unde nu existã algoritmul presis de calcul. Pe Godel nu l-am bãgat chiar degeaba. Teoremele de incompletitudine ale lui Godel ar trebui sã dea mai mult de gândit reductionistilor, pentru simplul motiv cã, chiar pe terenul unei discipline înalt formalizate precum e aritmetica, iatã cã se pot construi enunturi care nu se pot demonstra în sistem, adicã, cu alte cuvinte, nu se reduc la elementele (axiomele) sistemului. Godel a reusit sã punã capãt programului logicist (programul lui Frege si Russell de reducere a matematicii la logicã, asa-numitul atomism logic) într-un mod mai categoric decât s-ar putea face acest lucru pe terenul stiintelor naturale.

QUOTE

Ce dovedeste exact? Te întreb pentru ca firul e total pierdut . . .
Apoi explica-mi ce înseamna necesitate absoluta, si cum exclude el multiplul.

In mesajul precedent spuneam urm: "Existã multe probleme care sunt în principiu necalculabile, desi par deterministe la prima vedere. Imposibilitatea de principiu a modelãrii în genere, adicã faptul cã realitatea nu se conformeazã complet modelãrii matematice se dovedeste practic prin esuarea unor modele într-un cadru teoretic dat (desi asta nu e o dovadã suficientã) si prin prezenta aleatoriului în naturã. Logic si filosofic se poate dovedi analizând, de pildã, conceptul de multiplu, cum a fâcut-o pentru prima datã Parmenide, ajungând la concluzia cã necesitatea absolutã exclude multiplul." Era vorba deci de dovedirea faptului cã fenomenele naturii nu pot fi complet formalizate, as cum ar cere-o un reductionism stiintific riguros. Reductionism înseamnã formalizare completã, calculabilitate completã, deductibilitate completã, determinism laplacean si necesitate absolutã, în ultimã instantã.
Necesitate absolutã e ceva fundamental, greu de definit prin alte concepte: înseamnã principiu, ceea ce nu poate fi negat, substratul ultim, existenta ca existentã; pentru unii e materia, pentru altii spiritul, D-zeu sau Fiinta, dar numele prea putin conteazã, pentru cã în postura de necesitate absolutã orice concept îsi pierde sensul sãu propriu.
Parmenide exclude multiplul printr-o ontologizare a principiilor logice: discursul despre Fiintã se reduce la enuntul" "Fiinta este" (Nefiinta nu este, deci e un pseudo-concept). La nivelul Fiintei nu existã diferente si nu poti sã spui mai mult de-atât. Orice diferentã ar presupune Nefiinta, ori Nefiinta nu este. Prin urmare, Fiinta este Unu si reprezintã necesitatea absolutã (nu poate sã nu fie, e contradictoriu sã nu fie). Multiplul nu existã din punctul de vedere al Fiintei, ca multiplu absolut, ca multiplicitate de necesitãti absolute (mai clar, enunturile "A este" si "B este" nu pot avea valabilitate universalã, se limiteazã reciproc, iar sensul lui "este" se restrânge, se particularizeazã). Ca sã avem multiplu, trebuie introduse diferente, dar diferentele compromit necesitatea absolutã, introduc relativul, contingentul, irationalul lui Meyerson (de care am mai vorbit). Acest contingent, implicat deja în conceptul multiplului pur (si în aritmeticã, cum aratã Godel), submineazã promisiunea modelãrii matematice complete a realitãtii si triumful reductionismului.

QUOTE

Uiti sã mentionezi cã e nevoie de teste adecvate si corecte. Cei ce respingeau atomismul o fãceau, desigur tot pe bazã de teste (mãcar teste sumare, precum cel al lui Diogene: "stimabile Platon, cupa din care mi-ai dat sã beau o vãd, deci existã, însã Ideile cu care ne bati la cap si aici la ospãt, nu le vãd deloc, asa cã nu mai vorbi prostii"), nu pentru cã pur si simplu nu era pe placul lor aceastã ipotezã.

Nu înteleg ce vrei sa zici exact, pentru ca nu mai stiu care a fost firul discutiei, insa spune daca am inteles bine: sugerezi ca unii n-au teste adecvate si corecte, sau . . .???

Sugerez cã efectuarea unor teste presupune o anume tehnologie, cum ar fi instrumentele de mãsurã suficient de sensibile. Cele mai simple teste le facem folosindu-ne de instrumentele naturale care sunt simturile. Diogene combãtea teoria platonicianã a Ideilor pe baza unor astfel de teste: cupa, pe care el putea s-o vadã si s-o pipãie, trecea testul, Ideile însã nu. Asta nu înseamnã neapãrat cã nu existã Idei, e posibil ca testele sã fie fãcute cu mijloace nepotrivite. De aceea Platon îi replica lui Diogene cam în felul urmãtor: "Diogene, ai ochi sã vezi cupa, dar se pare cã-ti lipseste mintea ca sã poti vedea Ideile".

Mesaje in acest topic

Amenhotep Cauzalitate 14 Jan 2005, 01:57 PM

Catalin Cred ca o imagine mult mai aproape de realitate es... 14 Jan 2005, 02:20 PM

calfa QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 03:20 PM) O int... 14 Jan 2005, 02:54 PM

Catalin QUOTE (calfa @ 14 Jan 2005, 02:54 PM) QUOTE (Catal... 14 Jan 2005, 03:06 PM

gio19ro De ce nu? Daca a cauzeaza pe b, in anumite situati... 14 Jan 2005, 03:16 PM

calfa "Daca a cauzeaza pe b, invers nu mai e posibi... 14 Jan 2005, 03:20 PM

Catalin QUOTE "Daca a cauzeaza pe b, invers nu mai e... 14 Jan 2005, 03:30 PM

calfa La Princeton parca. Mai ... sap inca. Logica ? C... 14 Jan 2005, 04:03 PM

Catalin E vorba de logica matematica. Aia care spune ca o ... 14 Jan 2005, 04:06 PM

Amenhotep QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 02:20 PM) Cred ca o ... 14 Jan 2005, 04:56 PM

gio19ro QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 04:06 PM) E vorba de... 14 Jan 2005, 05:02 PM

gio19ro QUOTE (Amenhotep @ 14 Jan 2005, 04:56 PM) 3. Dac... 14 Jan 2005, 05:04 PM

Amenhotep Nu înţeleg locul energiei în modelul propus d... 14 Jan 2005, 05:06 PM

Catalin QUOTE 1. Ce sunt nodurile grafului (ce sens fizic... 14 Jan 2005, 05:10 PM

Catalin QUOTE (gio19ro @ 14 Jan 2005, 05:02 PM) QUOTE (Cat... 14 Jan 2005, 05:15 PM

Amenhotep Încă o întrebare scurtă: Dat fiind c... 14 Jan 2005, 05:17 PM

abis In principiu, daca exista o legatura A -> B -... 14 Jan 2005, 05:27 PM

E.B.E. amenothep Daca graful respectiv este in forma mini... 14 Jan 2005, 05:29 PM

Catalin Graful orientat trebuie sa fie aciclic. Altfel inc... 14 Jan 2005, 05:31 PM

E.B.E. QUOTE în paranteză: este imposibil să ex... 14 Jan 2005, 05:32 PM

Amenhotep Şi încă o întrebare, înainte de a cometa... 14 Jan 2005, 05:36 PM

E.B.E. Propunerea mea este ca odata cu semnificatia fizic... 14 Jan 2005, 05:44 PM

Amenhotep Păi includerea timpului a propus-o Căt... 14 Jan 2005, 05:47 PM

E.B.E. Catalin a zis "particule asociate cu momente ... 14 Jan 2005, 05:54 PM

Amenhotep QUOTE Catalin a zis "particule asociate cu mo... 14 Jan 2005, 05:56 PM

E.B.E. QUOTE (Amenhotep @ 14 Jan 2005, 05:56 PM) Eu... 14 Jan 2005, 06:06 PM

Amenhotep A, acum înţeleg ce propui. Şi nu mai sun... 14 Jan 2005, 06:14 PM

E.B.E. Nu este adevarat. Instantele care nu au sens sunt ... 14 Jan 2005, 06:19 PM

E.B.E. Incep sa am indoieli legate de eficienta modelului... 14 Jan 2005, 06:32 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 14 Jan 2005, 06:06 PM)In fiec... 14 Jan 2005, 07:21 PM

E.B.E. QUOTE Păi... dacă o stare este o hipersu... 14 Jan 2005, 07:30 PM

E.B.E. Mda... pai, ca sa rezolvam problema cu sagetile (c... 14 Jan 2005, 08:11 PM

Catalin Amenhotep si E.B.E., voi vreti sa reiterati aici m... 14 Jan 2005, 10:36 PM

E.B.E. QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 10:36 PM) Amenh... 15 Jan 2005, 12:35 PM

Amenhotep Mai întâi, Cătălin, da, şi eu cred ... 15 Jan 2005, 09:05 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 14 Jan 2005, 05:54 PM) QUOTE ... 15 Jan 2005, 11:09 PM

Amenhotep QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 05:10 PM) Cel mult p... 15 Jan 2005, 11:41 PM

E.B.E. QUOTE (Amenothep)Propun doar să ne desprindem... 16 Jan 2005, 03:56 PM

E.B.E. QUOTE (Amenothep)Aha. Acum înţeleg viziunea t... 16 Jan 2005, 04:12 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 03:56 PM) Proble... 16 Jan 2005, 04:16 PM

E.B.E. QUOTE Bun, dar să zicem că studiem un un... 16 Jan 2005, 04:26 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 04:26 PM) QUOTE De ce... 16 Jan 2005, 04:35 PM

E.B.E. QUOTE dacă analizăm ce sunt A şi B ... 16 Jan 2005, 04:39 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 04:12 PM) "Sagea... 16 Jan 2005, 04:48 PM

E.B.E. QUOTE (Amenothep)Trebuie să ne hotărâm c... 16 Jan 2005, 04:53 PM

E.B.E. QUOTE Oricum, sunt de acord cu dificultatea... ma ... 16 Jan 2005, 05:08 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 04:53 PM) Stramos. Tr... 16 Jan 2005, 05:12 PM

E.B.E. QUOTE În acest caz, noţiunea de "cauzali... 16 Jan 2005, 05:15 PM

E.B.E. QUOTE Definitia 2: O substare s0 a starii A este c... 16 Jan 2005, 05:20 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 05:08 PM) Adica, intu... 16 Jan 2005, 05:42 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 05:20 PM) Ma gandesc ... 16 Jan 2005, 05:46 PM

calfa QUOTE (calfa)Logica ? Care ? Sunt mai multe ... (... 17 Jan 2005, 09:48 AM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 14 Jan 2005, 04:03 PM)La Princ... 19 Jan 2005, 12:39 PM

Amenhotep Un lucru intuitiv, dar care trebuie explicitat: ca... 19 Jan 2005, 02:03 PM

calfa Interesant, vad ca au fost aduse in discutie eleme... 20 Jan 2005, 08:55 AM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 20 Jan 2005, 08:55 AM) Eu cred ca n... 20 Jan 2005, 11:29 AM

calfa QUOTE (Amenhotep @ 20 Jan 2005, 12:29 PM) ...... 20 Jan 2005, 11:46 AM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 20 Jan 2005, 11:46 AM) Pe scurt, ca... 20 Jan 2005, 11:57 AM

calfa Putem defini ? Insa daca o facem, cat reflecta ea ... 20 Jan 2005, 12:08 PM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 20 Jan 2005, 12:08 PM) Putem defini... 20 Jan 2005, 12:37 PM

jock Conceptul traditional de cauzalitate (A este cauza... 9 Feb 2005, 12:10 AM

Inorog QUOTE abis: QUOTE In principiu, daca exista o leg... 9 Feb 2005, 01:04 PM

contur Ia sa sa imaginam: nasterea unui om a fost Cauza, ... 11 Mar 2006, 06:52 AM

fusion Da. Ai enuntat un rationament gresit si in plus fa... 11 Mar 2006, 06:21 PM

Octavi QUOTE QUOTE abis: QUOTE In principiu, daca exista... 14 Mar 2006, 12:24 AM

Amenhotep QUOTE (Octavi @ 14 Mar 2006, 12:24 AM)In fapt... 14 Mar 2006, 02:17 AM

Octavi QUOTE QUOTE (Octavi @ 14 Mar 2006, 12:24 AM)I... 14 Mar 2006, 03:48 AM

Octavi QUOTE Conceptul traditional de cauzalitate (A este... 14 Mar 2006, 04:17 AM

Octavi Hume (empirist) neaga valoarea simturilor si perce... 14 Mar 2006, 05:29 AM

jock Amenhotep (14 Mar 2006, 03:17 AM) QUOTE Eu recunos... 15 Mar 2006, 05:10 AM

jock Octavi (14 Mar 2006, 05:17 AM) QUOTE in buclele c... 15 Mar 2006, 06:03 AM

jock Octavi (14 Mar 2006, 05:17 AM) QUOTE Cum sa astep... 15 Mar 2006, 07:15 AM

Octavi Jock, multumesc ptr. replica, n-am din pacate timp... 16 Mar 2006, 06:57 AM

Octavi QUOTE Mã bucur cã sesizezi importanta feedback-uri... 17 Mar 2006, 06:00 AM

jock Octavi (17 Mar 2006, 06:00 AM) QUOTE Dupa mine, v... 29 Mar 2006, 12:01 PM

Octavi Dupa mine, va continua sa ti se pare asa (desi nej... 7 Apr 2006, 01:19 AM

Octavi Nu stiu exact ce inseamna la tine determinsm pur, ... 7 Apr 2006, 01:21 AM

Octavi Apoi intervine deodatã încã misteriosul principiu ... 7 Apr 2006, 01:22 AM

Octavi Tot nu înteleg despre ce dovezi vorbesti. Eticheta... 7 Apr 2006, 01:23 AM

bonobo QUOTE (Octavi @ 7 Apr 2006, 02:23 AM)QE este ... 7 Apr 2006, 01:35 PM

Octavi QUOTE Btw, exemplul nu este deloc fara valoare int... 8 Apr 2006, 02:56 AM

bonobo QUOTE (Octavi @ 8 Apr 2006, 03:56 AM)Nu pot d... 8 Apr 2006, 04:59 PM

Octavi QUOTE Se pare ca nu prea esti la curent cu detalii... 8 Apr 2006, 07:53 PM

bonobo QUOTE (Octavi @ 8 Apr 2006, 08:53 PM)acum cat... 8 Apr 2006, 10:29 PM

Amenhotep QUOTE (bonobo @ 8 Apr 2006, 11:29 PM) QUOTE (Octav... 9 Apr 2006, 12:37 AM

Octavi QUOTE Pai am dat un search dupa Christopher Fuchs ... 9 Apr 2006, 01:02 AM

Octavi QUOTE QUOTE (bonobo @ 8 Apr 2006, 11:29 PM) Q... 9 Apr 2006, 01:04 AM

bonobo QUOTE (Amenhotep @ 9 Apr 2006, 01:37 AM)Cred ... 9 Apr 2006, 01:24 AM

Octavi [EDIT (era citat întreg mesajul precedent).] OK. ... 9 Apr 2006, 01:39 AM

bonobo QUOTE (Octavi @ 9 Apr 2006, 02:02 AM)astept c... 9 Apr 2006, 02:01 AM

Octavi [EDIT (era citat întreg mesajul precedent).] Eu n... 9 Apr 2006, 10:36 PM

jock Octavi (7 Apr 2006, 02:19 AM) Constat încã o datã ... 11 Apr 2006, 06:03 PM

Octavi QUOTE Distinctia pe care o astepti tu este între c... 13 Apr 2006, 05:07 AM

jock QUOTE Inteleg ce zici tu aici, insa nu cred ca e p... 30 Apr 2006, 05:06 PM

Erwin QUOTE Sugerez cã efectuarea unor teste presupune o... 30 Apr 2006, 08:23 PM

jock QUOTE doar o vorba: Einstein este celebru si pentr... 1 May 2006, 07:18 PM

« Cele mai vechi · Odaia Filosofilor · Cele mai noi »

Mod Afisare: Comuta la: Standard · Comuta la: Liniar+ · Outline

Abonare topic · Trimite unui prieten · Tiparire topic · Abonare forum

Versiune Text-Only

Data este acum: 14 May 2024 - 06:25 AM

Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman