Cauzalitate - HanuAncutei.com - ARTA de a conversa

LocuriFaine: Hoteluri si Pensiuni de Lux | Ferma Club

Regulament

Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )

HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Odaia Filosofilor

Dezbateri Filosofie

Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.

Cauzalitate, (până la urmă... ce-i aia?)

Optiuni

Amenhotep Vizualizare profil forumist	14 Jan 2005, 01:57 PM Mesaj #1
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862	În mod tradiţional, gândim cauzalitatea ca pe o reţea de săgeţi care "împănează" lumea, care leagă fapte, evenimente şi întâmplări. O săgeată din aceasta duce de la un fapt numit cauză la un altul numit efect. Pentru că imaginea unui graf orientat este extrem de intuitivă, cauzalitatea pare că e lămurită: e un graf orientat, săgeţile conducând de la cauze la efecte. Dar... sunt totuşi probleme. Să luăm un exemplu: Tocmai am făcut un accident de maşină. Care este cauza accidentului? Mai întâi, pentru a putea răspunde ar trebui să ştim ce înţelegem prin "accident de maşină". Ne referim strict la configuraţia particulară de atomi/particule/obiecte de la locul accidentului? Sau admitem că sunt posibile mai multe configuraţii care să corespundă toate propoziţiei "acest accident de maşină a avut loc"? Dacă admitem că "acest accident de maşină" este un nume pentru un "ciorchine" de configuraţii, atunci trebuie să lămurim ce cauză căutăm: 1. cauza care a determinat apariţia exact a acelei configuraţii particulare care-a avut loc (şi deci nu ne interesează cauzele care ar fi condus la apariţia vreunei alte configuraţii din ciorchinele "acest accident de maşină"), sau 2. cauza care conduce la apariţia unei configuraţii oarecare din ciorchine -- cu alte cuvinte o cauză a ciorchinelui ca ansamblu de configuraţii potenţiale. Deşi varianta 1 este mult mai apetisantă logic (pentru că pare că se tratează simplu), din păcate în realitate ne confruntăm cu dificultăţile variantei 2: nu vorbim de cauza "acestui accident de maşină, având exact această configuraţie a atomilor", ci vorbim de cauza "acestui accident de maşină, indiferent de configuraţia particulară a atomilor". Prima dificultate este deci chiar identificarea lucrului căruia îi căutăm cauza: când încetează el să mai fie "acest accident de maşină" şi devine "alt accident de maşină"? Care sunt graniţele "ciorchinelui de configuraţii"? Evident, ele sunt difuze. Ciorchinele acesta este un obiect inerent vag, fără limite precise. În spaţiul tuturor configuraţiilor posibile, "acest accident de maşină" este o constelaţie difuză. Să ne apropiem cu microscopul minţii şi să analizăm totuşi un anume punct din constelaţie -- o configuraţie particulară, bine precizată. Care este cauza (în accepţiunea 1 de mai sus) a acelei configuraţii particulare? O altă configuraţie, nu-i aşa? Dar ce înseamnă o configuraţie, de fapt? Ce intră şi ce nu intră în configuraţia-cauză pe care o căutăm? Poziţia aripilor păsării care acum 3 zile a prins o libelulă pe câmpul de la marginea drumului -- este acesta un factor care a influenţat poziţia firelor de praf de pe capota maşinii în momentul accidentului? Principial, da. Deci acel factor trebuie să fie inclus în configuraţia-cauză a "acestui accident, cu aceste detalii". Observăm că sunt foarte mulţi factori care trebuie luaţi în considerare. De fapt, e mult mai simplu să spunem ce factori nu trebuie luaţi în considerare: aceia atât de îndepărtaţi încât influenţa lor este garantat nulă (fizica relativistă arată că astfel de factori există -- ei se numesc "factori separaţi spaţial faţă de accident"). Deci cauza pe care-o căutăm este o configuraţie a unei porţiuni uriaşe din Univers (putem neglija doar evenimentele din afara "conului cauzal trecut" definit de fizica relativistă). Este această cauză unică? Cu alte cuvinte, este posibil ca în spaţiul configuraţiilor trecute posibile să existe mai multe configuraţii ale Universului care să conducă la acelaşi "accident prezent" (identic până în cele mai mici detalii)? Mă opresc deocamdată cu analiza aici, pentru că văd că mesajul a început să devină descurajant de lung... Vă invit la comentarii. a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.

Raspunsuri

Octavi

17 Mar 2006, 06:00 AM

Mesaj #2

Dregator

Grup: Membri
Mesaje: 698
Inscris: 27 February 05
Forumist Nr.: 5.805

QUOTE

Mã bucur cã sesizezi importanta feedback-urilor în legãturã cu un concept cu mare încãrcãturã filosoficã cum e cauzalitatea. Totusi, modelul standard al buclei de reglaj, cu actiuni de la cauzã la efect si înapoi de la efect la cauzã, mi se pare complet tributar conceptiei empirice a simtului comun asupra realitãtii (ca si cum cauzele si efectele ar fi niste entitãti de sine stãtãtoare, ca niste corpuri solide). Eu as pleda pentru un sens mult mai larg al feedback-ului, care sã cuprindã, (probabil drept caz-limitã) si interactiunile (fortele) din fizicã, deoarece si aici avem o dublã determinare, numai cã aceasta nu poate fi descompusã în elementele obisnuite ale unei scheme de reglare (input-ul este acelasi cu output-ul, asta-i trecerea la limitã). A propos si de ce discutam mai demult, pe alt topic, despre sensul determinãrii, teleonomie si despre sisteme: existenta feedback-ului, chiar dacã n-are nici o treabã cu cãlãtoriile în trecut, mi se pare cã ar fi un prim indiciu al determinãrii de sus în jos si al configurãrii unei legi specifice a sistemului.

Dupa mine, va continua sa ti se pare asa (desi nejustificat dupa mine), atat timp cat nu definim clar cauzalitatea. De altfel, mi se pare ca in mesajele trecute, nu stiu cui raspundeam, tie sau altcuiva, spuneam ca e esential sa intelegi ca ceea ce inseamna ”cauza” in retroactiune nu este asa decat intr-o acceptiune destul de limitata.

QUOTE

Asocierea sa cu cauzalitatea ne duce direct la ideea de teleonomie (cauzã finalã), nu crezi?

Nu.

QUOTE

In linii mari, eu îmi imaginez lucrurile cam asa: aparitia unui feedback poate provoca în final o închidere în sine însusi a unui domeniu ontic, închidere ce se evidentiazã prin aparitia unei legi specifice domeniului respectiv si caracterizatã de un prag de trecere, o "distantã" onticã fatã de restul, ce dã mãsura stabilitãtii acestei legi. De ce n-ar fi aceastã imagine valabilã si pentru universul ca întreg, astfel încât legile fizicii ar avea ca fundament un feedback ce a degenerat, la nivelul elementelor din univers, într-un raport de inter-actiune simultaneizatã?

Prefer ca atunci cand vom reusi sa determinam sursa legilor fizice (si in aceasta chestiune am facut deja un pas mai departe prin conceptul de forte fundamentale), sa o facem nu doar prin analogii fara nici un suport empiric. Altfel, riscam sa cadem in pacatele filozofiei, care timp de milenii a construit un elaborat esafodaj numa’ bun de amuzament azi.

QUOTE

Asa cum îi replicam mai sus si lui Amenhotep, Hume a semnalat douã probleme filosofice privind cauzalitatea, cu care n-ai putea sã te faci nicicând de râs.

Hai sa vedem:
<<1) înlãntuirea cauzelor si efectelor, a adevãrurilor de fapt (cum le spunea Leibniz), nu este reductibilã la înlãntuirea logicã a rationamentelor (a adevãrurilor de ratiune), între lumea faptelor de experientã si lumea inferentelor logice cãscându-se o prãpastie peste care subiectul cunoscãtor este în mãsurã sã construiascã doar niste punti firave.>>

E fals: daca rationamentul depaseste, de ex. pe cazul discutat de Hume, anume acela al mercurului din teromometru, nivelul simplei înlantuiri de observatii si paseste spre a deveni o veritabila relatie de cauzalitate (care explica cum cauza produce efectul), atunci obiectia lui Hume e binisor prinsa-n porte-à-faux. Pot intelege insa ca bietul nu stia nici macar de molecule, insa ce facem cu cei care azi il iau in seama in aceasta chestiune?

QUOTE

Si cu ce argumentatii vine el?

Deja le-am expus, scutindu-te sa mai cauti vechile documente salvate, dar mai ales cautatul prin ele ptr. a identifica unde trateaza Hume chestiunea. Argumentul lui este mai mult decat penibil, imi pare sincer rau ca trebuie sa spun asta, mai ales ca il simpatizez sincer, si este usor de intuit de ce.

QUOTE

Hume era, în primul rând, un sceptic. Dacã te referi la argumentele bazate pe distinctia dintre adevãrurile analitice si cele sintetice risti tu sã te faci de râs. Dacã te referi la solutia pe care o oferã problemei, anume cã subiectul este rãspunzãtor în final de conexiunea cauzã-efect, e discutabilã, dar nu hilarã. In filosofie ori totul e de râs, ori nimic nu e de râs, tertium non datur.

Momentan nu ader la "decretul" tau, ramanând la constatarea ca prea mult este ridicul.

QUOTE

Am afirmat eu asta? Nu este cel mai... dar este o referintã, asa cum nici Aristotel nu este cel mai tare logician (pentru cã n-a descoperit el axioma lui Nicod...), dar orice manual de logicã îl pomeneste.
Kant n-a fãcut critica lui Hume (nu prea ai ce critica la un sceptic), ci critica justã a dogmatismului filosofic, ce voia sã prindã sub concept absolutul.

Aici te-as contrazice, caci in chestiunea cauzalitatii Kant face o critica a lui Hume, asa cum am rezumat deja.

QUOTE

Inconsistenta logicã stã în pretentia cauzalitãtii de a modela devenirea, procesele, ori acestea încalcã principiile logicii. De aceea s-a dezvoltat în paralel si dialectica, începând de la Heraclit (asa cum logica începe cu Parmenide), ca metodã de investigare a procesualitãtii.

Jock, lasa-te de glume si atunci cand ti se cere o explicatie, da o explicatie, nu te limita doar la o afirmatie.

QUOTE

Nu-mi amintesc acum cine spunea cã, în orice domeniu al cunoasterii, avem doar atâta stiintã câtã matematicã am pus acolo.

E o exagerare, fireste. Insa are samburele ei de adevar, nu contest.

QUOTE

Dacã pentru tine stiinta nu înseamnã doar formalism, sau mãcar perspectiva formalizãrii, cum se face cã împãrtãsesti punctul de vedere reductionist (cã întregul nu e mai mult decât suma pãrtilor, etc.)?

Simplu, n-are sustinere nici macar printr-un singur exemplu. Asa cum aratam in chiar propozitia la care raspunzi, stiinta inseamna mai mult decat formalism, insa asta nu inseamna deloc ca stiinta este mai mult decat formalism, descriere, explicatie, etc.
Acum sincer, nu stiu sigur nici macar cat de literal sa citesc definitia ta a reductionismului, caci s-ar putea sa fie una prea simplista, cu care evident, nu sunt de acord. Asa cum discutam cumva, o celula functionala nu este suma substructurilor ei, ci a substructurilor si proceselor si interdependentelor (regularii) de care sunt capabile acele substructuri.

QUOTE

Mi se pare cã aceste douã aspecte sunt strâns legate unul de altul. Explicã-mi si mie cum ai putut sã le împaci?

Iata am incercat mai sus, insa banuiesc ca trebuie sa mai discutam ca sa pot sa ma fac convingator.

QUOTE

Citeste mai cu atentie. Nu am respins deloc cauzalitatea (am zis cã nu putem arunca la gunoi acest concept), ba chiar vreau s-o apãr. Eu voiam sã arãt cã stiinta modernã e pe cale de a renunta complet la acest concept, în primul rând datoritã mijloacelor de care vorbesti, mijloace ce influenteazã radical si interpretarea, întelegerea fenomenelor studiate. Precizia predictivã pe care ne-o oferã mijloacele formalismului are un pret ce trebuie plãtit. Pretul este cã rãmânem numai cu o fatetã a realitãtii, cu o proiectie a ei pe o singurã axã.

Nu sunt sigur ca am inteles exact ce vrei sa spui, insa mi se aprinde un beculet ptr. a doua oara de cand citesc raspunsul tau, asa ca am sa raspund la ceea ce mi se pare ca am inteles ca idee generala a raspunsului tau. Ma pot insela, evident . . .
Este esential sa facem distinctie intre cauzalitate ca regula acceptata de stiinta întotdeauna (ba chiar mai mult, caci stiinta nu accepta decat cauzalitate naturala), asta chiar in conditiile in care tot ce putem face deocamdata este sa obtinem predictii statistice sau incomplete, dar chiar si atunci cand nu avem nici macar un formalism ptr. asta si nici macar o ipoteza stiintifica. Adica cand avem o simpla observatie. In fapt, postulatul obiectivitatii naturii, dupa cum stii, exact asta fixeaza.
Apoi, asa cum aratam sau poate doar sugeram prea laconic, e important sa facem distinctia intre o succesiune a 2 fenomene carora le cunoastem exact relatia de cauzalitate care le face sa constituie un cuplu cauza-efect, si acele fenomene la care cunoastem (asa cum trata ”cunoasterea”Hume) doar concomitenta sau succesiunea in sine a acestor fenomene. Asta nu e chiar nimic, intrucat este o observatie importanta, insa nu este o veritabila relatie de cauzalitate in sens stiintific, si in consecinta nu avem o cauza si un efect. Avem doar o potentiala cauza si un potential efect.
Te rog deci in masura in care n-am nimerit cu explicatia, sa explici mai bine la ce te referi cand spui:
<<Eu voiam sã arãt cã stiinta modernã e pe cale de a renunta complet la acest concept, în primul rând datoritã mijloacelor de care vorbesti, mijloace ce influenteazã radical si interpretarea, întelegerea fenomenelor studiate. Pretul este cã rãmânem numai cu o fatetã a realitãtii, cu o proiectie a ei pe o singurã axã.>>

QUOTE

Nu mã astept deloc. Astea-s limitele formalismului, pe care trebuie sã le constientizãm. Nici o sculã nu poate avea o utilizare universalã; orice metodã limiteazã în final domeniul de investigatie.

Nu avem nici o problema atunci si nu merita remarcat acest fapt, intrucat nici macar nu poti cere de la un simplu formalism sa poate face chestia pretinsa. Ca sa nu mai spun ca nici nu e necesar.

QUOTE

Din nou te rog sã fii mai atent. In plus, se pare cã faci aceeasi identificare ca si Amenhotep, între cauzalitate si determinism pur. Nu mai revin nici eu cu explicatii (vezi mai sus rãspunsul dat lui Amenhotep). Poate vreun dictionar de "dezambiguizare" sau, mai bine zis, de ambiguizare a notiunilor sã fie de vinã, nu stiu.

Asta e ce spui acolo:
<<Nu întelegi pentru cã identifici cauzalitatea cu determinismul. Eu vãd determinismul doar ca o limitã a cauzalitãtii, ca o cauzalitate degeneratã, în sensul cã demersul stiintific de modelare matematicã a fenomenelor aduce la acelasi nivel cauza cu efectul, eliminând determinarea univocã (sau acea componentã a determinãrii ce dã mãsura procesualitãtii, devenirii). Ideea de determinism absolut este strâns legatã de formalizarea stiintelor.>>

Concluzia este ca tu poti sustine ca relatia de cauzalitate asa cum o poseda stiinta azi, pe chiar exemplul lui Hume, acela cu termometrul, elimina determinarea univoca!!!! Adica dupa tine, explicatia dilatarii metalului lichid datorita agitatiei termice crescute a moleculelor sale sub influenta caldurii, iti poate totusi sugera ca de fapt ridicarea mercurului in termometru este producatoarea (cauza) caldurii (efectul)? Ca asta ar insemmna eliminarea determinarii univoce, dupa mine.

QUOTE

Ca sã fie mai clar, putem considera un sistem de axe (x,y), ca referintã într-un plan al relatiilor dintre fenomene. Un raport de cauzalitate ar fi astfel indicat printr-un vector pornind din origine, iar proiectia acestui vector pe axa orizontalã (x) ar putea exprima latura deterministã a raportului, ceea ce ne relevã stiinta. Proiectia pe axa verticalã (y), în schimb, ar fi "irationalul" lui Meyerson, diferenta, ecartul ontic dintre cauzã si efect, latura indeterministã si procesualã a raportului. Imaginea e prea simplistã pentru a modela complexitatea interactiunilor din naturã, dar zic eu cã e sugestivã pentru a evoca ideea cã determinismul si indeterminismul sunt doar limite ale raportului de cauzalitate, dându-i dreptate lui Hume mãcar în sensul cã raportul cauzal nu este, în general, un raport de purã necesitate.
De aceea si afirm cã determinismul impur al mecanicii clasice este un argument pro, nu contra cauzalitãtii.

Bine, cu analogiile putem fi de acord, insa hai mai intai sa lamurim daca avem la ce sa facem analogie.

QUOTE

De acord, însã eu mã refer la o problemã de principii aici: dacã se aratã cã pe un anume nivel al realitãtii, sã zicem cel al mecanicii clasice, rãmâne un rest ce rezistã în principiu formalizãrii (deci indiferent cât va avansa cercetarea noastrã), atunci trag concluzia cã nu avem de-a face de fapt cu un singur nivel, ci cu mai multe, adicã aici nu functioneazã determinismul pur.

Nu stiu exact ce inseamna la tine determinsm pur, insa imi este clar ca e ilogic sa te indoiesti de un determinism natural doar ptr. ca el ar fi greu sau imposibil de modelat matematic. Acum, pe de alta parte, daca vorbesti de determinism in sensul ca nu putem cu formalismul acesta sa stim tot si oricand, atunci accept ca putem accepta mai multe nivele (care sa fie stiinte ca si mec. newtoniana), evident, in masura in care exista.

QUOTE

Sintagma îmi apartine si înteleg prin ea o multiplicitate structuratã de "momente" ale existentei sau de obiecte. De exemplu, un lant cauzal sau un sistem stabil precum cel al atomului de carbon, sã zicem, cu orbitalii sãi pe care se plaseazã electronii. Consider cã fiecare nivel al unei ierarhii ontice este, la rândul sãu, o ierarhie, asa încât avem de-a face mai curând cu ierarhii de ierarhii si nu cu simple ierarhii (care ar presupune niveluri elementare). Cum se delimiteazã nivelurile unei anume ierarhii e o chestiune ce tine, în opinia mea, de cele discutate mai înainte cu privire la determinarea inversã, închidere, stabilitate, prag, configurarea legilor specifice, teleonomie, etc. Nu e locul aici sã detaliez mai mult si nici nu stiu dacã te intereseazã.

Pai intereseaza, de ce nu, mai ales daca poti exemplifica fiecare notiune din asta teoretica ca teleonomie si determinare inversa; evident, exemplele trebuie sa fie potrivite, si nu ca exemplul feedback-ului care explicam ca nu se potriveste cat timp definitia de cauza aplicata acolo este cea slaba, si sper sa nu-mi dai exemplu de teleonomie umana sau eventual animala, chestiune asupra carora suntem imi inchipui de acord.

QUOTE

Crezi cã stiinta actualã (dacã nici un filosof nu-i capabil sau poate nu-l intereseazã) a reusit sã gãseascã deja acel bun dozaj, calea de mijloc ce îmbinã perfect observatia empiricã cu analiza rationalã?

Da, cu siguranta. De altfel nici nu e tare dificil, caci daca parasesti limitarea empirista sau rationalist-idealista tipica filozofiei, cred ca in orice raport le-ai pune, tot bine iese.

Problema nu este prea mult empirism sau prea mult realism cartezian sau prea mult idealism, ci prea mult idealism in fiecare dintre ele.

QUOTE

Dacã da, cum motivezi afirmatia?

Deja ai mai sus un bun exemplu, care arata de ce blocajele mentale produse de scepticismul empirist n-au nici o valoare, cat timp intelegi corect ce inseamna cauza/efect si relatie de cauzalitate. Nici nu mai discut idealismul pur (vreau sa-ti spun totusi ca cei mai inraiti realisti sau empiristi, sunt din pacate tot niste idealisti, in masura in care toti pitrocesc aceleasi vechi si falite notiuni de absolut, dumnezeu, suflet, etc., fara ca vreunu', empirist macar, sa le fi putut dovedi reale vreodata. In sensul asta, toti sunt niste realisti scolastici

QUOTE

Folosindu-te tot de acel bun dozaj între observatie si analizã rationalã? Apoi, dacã nu trebuie sã fim nici idealisti, nici empiristi, rationalisti, etc., ci doar inteligenti, ce întelegi prin asta? Poate pragmatism american (nu l-ai mentionat în enumerare) sau poate chiar acea "desteptãciune" tipic româneascã, de care vorbea Octavian Paler într-o carte, "desteptãciune" ce-l ia peste picior pe Don Quijote? Probabil de-aia românii n-au avut si nici n-o sã aibã un filosof mare, o culturã mare, pentru cã n-au fost nici idealisti, nici empiristi, nici rationalisti, nici etc., ci pur si simplu prea inteligenti pentru toate astea.

E si pragmatismul un punct de vedere filozofic, desi displace multora (mie inclusiv). Nu l-as vedea mai putin valoros decat toate -ismele celelalte ale filozofiei. Apoi, referitor la români si "cultura mare": as zice ca mai degraba o cultura mare produce si intretine idealisti, empiristi, rationalisti, decat invers, desi nu neg importanta ideilor si ideologiilor in chiar succesul sau esecul unei civilizatii. Oricum, materialismul cultural are ceva de zis in aceasta chestiune.
O cultura mare se naste cel mai adesea intr-un popor mare (numeros relativ la vecinii sai, cel putin cei mai apropiati), ori românii n-au fost niciodata un popor mare in acest sens, asa, etern cantonat de imperii mutilante prin chiar natura lor. Un sir nesfarsit de evenimente fac ca la un moment dat un popor mare, si nu altul, sa fie si generatorul unei culturi mari. Nu sunt dintre acei care sustin ca geografia, clima, sansa istorica sau chiar fondul genetic, determina cine e mare si cine e mic, dar cu atat mai putin cred ca aberatiile onirice ale filozofilor au realmente mare importanta in aceasta chestiune. Oricum, ca român, n-am complexe din pricina faptului ca apartin unei "culturi mici". Ma simt extraordinar de bine si avantajat ca vlastar al poporului român bine integrat intr-o cultura europeana din ce in ce mai integrata si convergenta.

Acest topic a fost editat de Octavi: 17 Mar 2006, 06:15 AM

Mesaje in acest topic

Amenhotep Cauzalitate 14 Jan 2005, 01:57 PM

Catalin Cred ca o imagine mult mai aproape de realitate es... 14 Jan 2005, 02:20 PM

calfa QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 03:20 PM) O int... 14 Jan 2005, 02:54 PM

Catalin QUOTE (calfa @ 14 Jan 2005, 02:54 PM) QUOTE (Catal... 14 Jan 2005, 03:06 PM

gio19ro De ce nu? Daca a cauzeaza pe b, in anumite situati... 14 Jan 2005, 03:16 PM

calfa "Daca a cauzeaza pe b, invers nu mai e posibi... 14 Jan 2005, 03:20 PM

Catalin QUOTE "Daca a cauzeaza pe b, invers nu mai e... 14 Jan 2005, 03:30 PM

calfa La Princeton parca. Mai ... sap inca. Logica ? C... 14 Jan 2005, 04:03 PM

Catalin E vorba de logica matematica. Aia care spune ca o ... 14 Jan 2005, 04:06 PM

Amenhotep QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 02:20 PM) Cred ca o ... 14 Jan 2005, 04:56 PM

gio19ro QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 04:06 PM) E vorba de... 14 Jan 2005, 05:02 PM

gio19ro QUOTE (Amenhotep @ 14 Jan 2005, 04:56 PM) 3. Dac... 14 Jan 2005, 05:04 PM

Amenhotep Nu înţeleg locul energiei în modelul propus d... 14 Jan 2005, 05:06 PM

Catalin QUOTE 1. Ce sunt nodurile grafului (ce sens fizic... 14 Jan 2005, 05:10 PM

Catalin QUOTE (gio19ro @ 14 Jan 2005, 05:02 PM) QUOTE (Cat... 14 Jan 2005, 05:15 PM

Amenhotep Încă o întrebare scurtă: Dat fiind c... 14 Jan 2005, 05:17 PM

abis In principiu, daca exista o legatura A -> B -... 14 Jan 2005, 05:27 PM

E.B.E. amenothep Daca graful respectiv este in forma mini... 14 Jan 2005, 05:29 PM

Catalin Graful orientat trebuie sa fie aciclic. Altfel inc... 14 Jan 2005, 05:31 PM

E.B.E. QUOTE în paranteză: este imposibil să ex... 14 Jan 2005, 05:32 PM

Amenhotep Şi încă o întrebare, înainte de a cometa... 14 Jan 2005, 05:36 PM

E.B.E. Propunerea mea este ca odata cu semnificatia fizic... 14 Jan 2005, 05:44 PM

Amenhotep Păi includerea timpului a propus-o Căt... 14 Jan 2005, 05:47 PM

E.B.E. Catalin a zis "particule asociate cu momente ... 14 Jan 2005, 05:54 PM

Amenhotep QUOTE Catalin a zis "particule asociate cu mo... 14 Jan 2005, 05:56 PM

E.B.E. QUOTE (Amenhotep @ 14 Jan 2005, 05:56 PM) Eu... 14 Jan 2005, 06:06 PM

Amenhotep A, acum înţeleg ce propui. Şi nu mai sun... 14 Jan 2005, 06:14 PM

E.B.E. Nu este adevarat. Instantele care nu au sens sunt ... 14 Jan 2005, 06:19 PM

E.B.E. Incep sa am indoieli legate de eficienta modelului... 14 Jan 2005, 06:32 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 14 Jan 2005, 06:06 PM)In fiec... 14 Jan 2005, 07:21 PM

E.B.E. QUOTE Păi... dacă o stare este o hipersu... 14 Jan 2005, 07:30 PM

E.B.E. Mda... pai, ca sa rezolvam problema cu sagetile (c... 14 Jan 2005, 08:11 PM

Catalin Amenhotep si E.B.E., voi vreti sa reiterati aici m... 14 Jan 2005, 10:36 PM

E.B.E. QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 10:36 PM) Amenh... 15 Jan 2005, 12:35 PM

Amenhotep Mai întâi, Cătălin, da, şi eu cred ... 15 Jan 2005, 09:05 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 14 Jan 2005, 05:54 PM) QUOTE ... 15 Jan 2005, 11:09 PM

Amenhotep QUOTE (Catalin @ 14 Jan 2005, 05:10 PM) Cel mult p... 15 Jan 2005, 11:41 PM

E.B.E. QUOTE (Amenothep)Propun doar să ne desprindem... 16 Jan 2005, 03:56 PM

E.B.E. QUOTE (Amenothep)Aha. Acum înţeleg viziunea t... 16 Jan 2005, 04:12 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 03:56 PM) Proble... 16 Jan 2005, 04:16 PM

E.B.E. QUOTE Bun, dar să zicem că studiem un un... 16 Jan 2005, 04:26 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 04:26 PM) QUOTE De ce... 16 Jan 2005, 04:35 PM

E.B.E. QUOTE dacă analizăm ce sunt A şi B ... 16 Jan 2005, 04:39 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 04:12 PM) "Sagea... 16 Jan 2005, 04:48 PM

E.B.E. QUOTE (Amenothep)Trebuie să ne hotărâm c... 16 Jan 2005, 04:53 PM

E.B.E. QUOTE Oricum, sunt de acord cu dificultatea... ma ... 16 Jan 2005, 05:08 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 04:53 PM) Stramos. Tr... 16 Jan 2005, 05:12 PM

E.B.E. QUOTE În acest caz, noţiunea de "cauzali... 16 Jan 2005, 05:15 PM

E.B.E. QUOTE Definitia 2: O substare s0 a starii A este c... 16 Jan 2005, 05:20 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 05:08 PM) Adica, intu... 16 Jan 2005, 05:42 PM

Amenhotep QUOTE (E.B.E. @ 16 Jan 2005, 05:20 PM) Ma gandesc ... 16 Jan 2005, 05:46 PM

calfa QUOTE (calfa)Logica ? Care ? Sunt mai multe ... (... 17 Jan 2005, 09:48 AM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 14 Jan 2005, 04:03 PM)La Princ... 19 Jan 2005, 12:39 PM

Amenhotep Un lucru intuitiv, dar care trebuie explicitat: ca... 19 Jan 2005, 02:03 PM

calfa Interesant, vad ca au fost aduse in discutie eleme... 20 Jan 2005, 08:55 AM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 20 Jan 2005, 08:55 AM) Eu cred ca n... 20 Jan 2005, 11:29 AM

calfa QUOTE (Amenhotep @ 20 Jan 2005, 12:29 PM) ...... 20 Jan 2005, 11:46 AM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 20 Jan 2005, 11:46 AM) Pe scurt, ca... 20 Jan 2005, 11:57 AM

calfa Putem defini ? Insa daca o facem, cat reflecta ea ... 20 Jan 2005, 12:08 PM

Amenhotep QUOTE (calfa @ 20 Jan 2005, 12:08 PM) Putem defini... 20 Jan 2005, 12:37 PM

jock Conceptul traditional de cauzalitate (A este cauza... 9 Feb 2005, 12:10 AM

Inorog QUOTE abis: QUOTE In principiu, daca exista o leg... 9 Feb 2005, 01:04 PM

contur Ia sa sa imaginam: nasterea unui om a fost Cauza, ... 11 Mar 2006, 06:52 AM

fusion Da. Ai enuntat un rationament gresit si in plus fa... 11 Mar 2006, 06:21 PM

Octavi QUOTE QUOTE abis: QUOTE In principiu, daca exista... 14 Mar 2006, 12:24 AM

Amenhotep QUOTE (Octavi @ 14 Mar 2006, 12:24 AM)In fapt... 14 Mar 2006, 02:17 AM

Octavi QUOTE QUOTE (Octavi @ 14 Mar 2006, 12:24 AM)I... 14 Mar 2006, 03:48 AM

Octavi QUOTE Conceptul traditional de cauzalitate (A este... 14 Mar 2006, 04:17 AM

Octavi Hume (empirist) neaga valoarea simturilor si perce... 14 Mar 2006, 05:29 AM

jock Amenhotep (14 Mar 2006, 03:17 AM) QUOTE Eu recunos... 15 Mar 2006, 05:10 AM

jock Octavi (14 Mar 2006, 05:17 AM) QUOTE in buclele c... 15 Mar 2006, 06:03 AM

jock Octavi (14 Mar 2006, 05:17 AM) QUOTE Cum sa astep... 15 Mar 2006, 07:15 AM

Octavi Jock, multumesc ptr. replica, n-am din pacate timp... 16 Mar 2006, 06:57 AM

Octavi QUOTE Mã bucur cã sesizezi importanta feedback-uri... 17 Mar 2006, 06:00 AM

jock Octavi (17 Mar 2006, 06:00 AM) QUOTE Dupa mine, v... 29 Mar 2006, 12:01 PM

Octavi Dupa mine, va continua sa ti se pare asa (desi nej... 7 Apr 2006, 01:19 AM

Octavi Nu stiu exact ce inseamna la tine determinsm pur, ... 7 Apr 2006, 01:21 AM

Octavi Apoi intervine deodatã încã misteriosul principiu ... 7 Apr 2006, 01:22 AM

Octavi Tot nu înteleg despre ce dovezi vorbesti. Eticheta... 7 Apr 2006, 01:23 AM

bonobo QUOTE (Octavi @ 7 Apr 2006, 02:23 AM)QE este ... 7 Apr 2006, 01:35 PM

Octavi QUOTE Btw, exemplul nu este deloc fara valoare int... 8 Apr 2006, 02:56 AM

bonobo QUOTE (Octavi @ 8 Apr 2006, 03:56 AM)Nu pot d... 8 Apr 2006, 04:59 PM

Octavi QUOTE Se pare ca nu prea esti la curent cu detalii... 8 Apr 2006, 07:53 PM

bonobo QUOTE (Octavi @ 8 Apr 2006, 08:53 PM)acum cat... 8 Apr 2006, 10:29 PM

Amenhotep QUOTE (bonobo @ 8 Apr 2006, 11:29 PM) QUOTE (Octav... 9 Apr 2006, 12:37 AM

Octavi QUOTE Pai am dat un search dupa Christopher Fuchs ... 9 Apr 2006, 01:02 AM

Octavi QUOTE QUOTE (bonobo @ 8 Apr 2006, 11:29 PM) Q... 9 Apr 2006, 01:04 AM

bonobo QUOTE (Amenhotep @ 9 Apr 2006, 01:37 AM)Cred ... 9 Apr 2006, 01:24 AM

Octavi [EDIT (era citat întreg mesajul precedent).] OK. ... 9 Apr 2006, 01:39 AM

bonobo QUOTE (Octavi @ 9 Apr 2006, 02:02 AM)astept c... 9 Apr 2006, 02:01 AM

Octavi [EDIT (era citat întreg mesajul precedent).] Eu n... 9 Apr 2006, 10:36 PM

jock Octavi (7 Apr 2006, 02:19 AM) Constat încã o datã ... 11 Apr 2006, 06:03 PM

Octavi QUOTE Distinctia pe care o astepti tu este între c... 13 Apr 2006, 05:07 AM

jock QUOTE Inteleg ce zici tu aici, insa nu cred ca e p... 30 Apr 2006, 05:06 PM

Erwin QUOTE Sugerez cã efectuarea unor teste presupune o... 30 Apr 2006, 08:23 PM

jock QUOTE doar o vorba: Einstein este celebru si pentr... 1 May 2006, 07:18 PM

« Cele mai vechi · Odaia Filosofilor · Cele mai noi »

Mod Afisare: Comuta la: Standard · Comuta la: Liniar+ · Outline

Abonare topic · Trimite unui prieten · Tiparire topic · Abonare forum

Versiune Text-Only

Data este acum: 15 May 2024 - 01:06 AM

Ceaiuri Medicinale Haine Dama Designer Roman