Limba Aramaica Si Ebraica, Originea si destinul limbilor |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Limba Aramaica Si Ebraica, Originea si destinul limbilor |
20 Nov 2004, 01:44 AM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.197 Inscris: 1 November 04 Forumist Nr.: 4.799 |
Pentru prima data in Biblie se pomeneste numele lui Laban "Arameul" in interesanta poveste a lui Iacov, cel care va dobindi Numele Spiritual de Israel. Erau doi baieti la parintii lor, Esau - primul nascut si Iacov, cel de-al doile nascut, nepotii lui Avram din cite imi amintesc. Iacov era de la bun inceput pus pe cistig si pe invirteala, asa ca-l determina pe Esau sa renunte la dreptul de primul nascut pentru ... o farfurie de supa, cind acesta era ostenit si flamind. Apoi, impreuna cu mama sa, isi inseala tatal pe patul de moarte si-i fura ... binecuvintarea ! dupa care trebuie evident sa fuga de acasa. Mama lui il sfatuieste sa merga la "Laban Arameul" care era fratele ei, si sa se insoare cu una din fetele lui, adica verisoara buna. Restul povestii este interesanta si merita citita pentru a vedea cit de departe merge Omul pentru avutii, cum a ar fi inselare, furt, ascundere, false promisiune, prefacere, furisare etc. Oricum, povestea este despre Arameu, si nu despre ginerele pus pe capatuiala.
Cartile Vechiului Testament sint carti relativ NOI, cele mai vechi ducumente scrise fiind 300-400i.c. putinele ramse fiind scrise in Aramaica, altele in Koine si doar citeva, putine, in Ebraica. Practic, ceea ce se numeste Ebraica Veche n-a fost niciodata o limba de scriere sau o limba raspindita. La ora actuala este foarte greu de gasit Vechiul Testament in limba Aramaica, asa cum s-a pastrat FIIND IN INTREGIME TRADUS IN LIMBA EBRAICA VECHE. Se poate cumpara un Vechiul Testament in Ebriaca Veche DAR ESTE O TRADUCERE. Practic, arata ca un fel de "unificare" fortata a Vechiului Testament, care in majoritatea lui NU ESTE EBRAIC nici prin limba si nici prin cultura, ci un amestec de carti si culturi care reflecta amestecul de populatie din Palestina antica: Palestinienii care erau Europeni inalti si blonzi (Goliat), Negri Africani din Egipt, Arabi-Evrei din Peninsula Arabica, Arieni-Europeni din Persia si Babilon, Ionieni din Ionia-Pontus cunoscuti drept Elenei (Elen bunicul, Ion nepotul), mai tirziu Macedoneni de-a lui Alexandru, apoi ceva Latini si alte neamuri Europene dupa expansiunea Italicilor, si alte neamuri greu de enumerat. Biserica Ortodoxa Rasariteana, fondata la acelasi timp cu Biserica Ortodoxa care este prima organizare oficiala a Crestinilor, radacina tuturor Bisericilor Crestine, si-a pastrat cartile de cult in limba Aramaica, pe cind Bizantia a pastrat cartile scrise in Koine. Ca o concluzie, limba Aramaica este la ora actuala marginalizata de un "ebraism" pus pe unificare intr-un domeniu in care nu a existat unitate niciodata, si nici nu putea sa existe. Dupa vremurile Crestine, comunitatea Iudaica vorbea Idish, o limba la care s-a renuntat in mod fortat, FIIND O LIMBA PUTERNIC EUROPENIZATA (Latinizata, sau Arianizata, cum vreti sa-i spuneti) si astfel considerata impura. Pe planul literaturii scrise si al limbii vorbite, se impune tot mai mult Ebraica, dar este o miscare politica si o evolutie naturala. Ebraica nu a fost NICIODATA o limba de cultura, creatie si scriere, ci numai limba Aramaica, care inainte de Alexandru era un fel de engleza a Orientului Apropiat, dupa care engleza a devenit Koine, folosita ulterior si de Imperiul Roman din cauza raspindirii ei. Pe vremea Mintuitorului, se vorbea fie Aramiaca fie Koine, Latina fiind complet merginalizata, deci Ebraica tot nu exista ca limba raspindita. Edinide -------------------- Edinide
Cauta ceea ce ai si vei gasi tot ceea ce nu ai! |
|
|
22 Oct 2007, 08:19 PM
Mesaj
#2
|
|
Musteriu Grup: Musterii Mesaje: 6 Inscris: 22 October 07 Forumist Nr.: 10.770 |
Va salut pe toti membrii acestui forum!
Am descoperit cu surpriza placuta acest topic interesant. In legatura cu potentiala asemanare/filiatie (sau influenta) dintre romina si ebraica, as indrazni sa afirm ca exista multe asemanari de structura (in special tri-consonantica) intre cuvinte ebraice si cuvinte romanesti. De fapt, subiectul mi-a sarit in atentie ca urmare a lecturarii unor exemple de asemanari de cuvinte engleza/ebraica din "The Word" - Isaac E. Mozeson; ulterior, cu putina atentie, am descoperit mai multe asemanari lexicale ebraica / romana, franceza, engleza. Mi se pare putin probabil sa fie intimplatoare dubla coincidenta a structurii consonantice si a sensului. Iata citeva exemple: carmin(rom)=rosu-aprins, lat. carminium carmine=carmin, rosu karmile[כרמיל]=carmin, rosu aprins crash=a zdrobi, strivi garash=a alunga, azvirli, da afara gheresh[גרש]=cereale(griu,porumb) strivite, uruiala; amestecatura dintr-un material, obiect strivit earth[a.r.th] erets[a.r.ts] [ארץ]=pamint, tinut ar, arie, a ara gargariser(fr)= ... lat. gargarizare, gr. gargarizein gargara(rom)=... neogr. gharghara gargle gargheroth[גרגרותד]=git (in expr. despre un obiect legat de git) gala=festivitate, ceremonie goel[g.a.l] [גאל]=a defila, defilare passer=a trece lat. passare, passus pass=a trece pasah[פסח]=a trece peste, nesocoti, a sari pesah=Paste (sarbatorirea momentului trecerii ...) sack=sac; lat. saccus, franc. veche sac, gr sakkos, cuv semitic (da’ nu spune care e); Encarta saq[שק]=sac(pt cereale) satin(fr)=testura deasa de matase bumbac ...; esp. acetuni,cetuni ?! ar. zaituni de la orasul Tzia-Toung (zaitun) ?! Petit-Robert satin(eng)=... ar. zaytuni de la orasul Zaytun cu localizare incerta sadin[סדין]=pinza pt acoperit, infasurat(linen wrapper), pinza rectangulara folosita ca articol de imbracaminte shakan[שכנ]=locuire, a locui shekina[שכינה]=forma de manifestare(locuire) a divinitatii (in lume) Shekaniah[שכניה]=locuitor cu Dumnezeu eskenosen skenoo skene(gr.)=a locui scaun=... lat. scamnum (~loc de stat am zice) Exemplele pot continua ... , nu e nevoie decit de putina atentie pt a le identifica. Apropos, mult mai stravechiul Ugarit, care inseamna cimp cultivat, ne duce la rominescul ogor, care conform DEX provine din bg., scr. Ugar. |
|
|
24 Oct 2007, 01:56 PM
Mesaj
#3
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 4.959 Inscris: 9 August 05 Din: marginea viselor Forumist Nr.: 6.763 |
earth[a.r.th] erets[a.r.ts] [ארץ]=pamint, tinut ar, arie, a ara gargariser(fr)= ... lat. gargarizare, gr. gargarizein gargara(rom)=... neogr. gharghara gargle gargheroth[גרגרותד]=git (in expr. despre un obiect legat de git) gala=festivitate, ceremonie goel[g.a.l] [גאל]=a defila, defilare passer=a trece lat. passare, passus pass=a trece pasah[פסח]=a trece peste, nesocoti, a sari pesah=Paste (sarbatorirea momentului trecerii ...) sack=sac; lat. saccus, franc. veche sac, gr sakkos, cuv semitic (da’ nu spune care e); Encarta saq[שק]=sac(pt cereale) satin(fr)=testura deasa de matase bumbac ...; esp. acetuni,cetuni ?! ar. zaituni de la orasul Tzia-Toung (zaitun) ?! Petit-Robert satin(eng)=... ar. zaytuni de la orasul Zaytun cu localizare incerta sadin[סדין]=pinza pt acoperit, infasurat(linen wrapper), pinza rectangulara folosita ca articol de imbracaminte shakan[שכנ]=locuire, a locui shekina[שכינה]=forma de manifestare(locuire) a divinitatii (in lume) Shekaniah[שכניה]=locuitor cu Dumnezeu eskenosen skenoo skene(gr.)=a locui scaun=... lat. scamnum (~loc de stat am zice) Exemplele pot continua ... , nu e nevoie decit de putina atentie pt a le identifica. Apropos, mult mai stravechiul Ugarit, care inseamna cimp cultivat, ne duce la rominescul ogor, care conform DEX provine din bg., scr. Ugar. Imi place cum ti-ai ordonat informatiile legate de originea cuvintelor Voi adauga citeva pareri proprii. "shakan[שכנ]=locuire, a locui shekina[שכינה]=forma de manifestare(locuire) a divinitatii (in lume) Shekaniah[שכניה]=locuitor cu Dumnezeu eskenosen skenoo skene(gr.)=a locui" In limba persana curenta se utilizeaza cuvintele مسکن , maskan/eskan , care inseamna locuinta/locuinte , casa. Exista si o banca cu numele de Maskan Bank. Dar acest cuvint nu apartine fondului de cuvinte indo-iranian. A fost imprumutat din limba araba. Pina aici toate se leaga caci araba este o limba semitica, la fel ca si ebraica. De la acest cuvint a derivat cuvintul saken, cu sensul de locuitor al unei zone, dar si cu sensul de static ( termen utilizat utilizat in fizica, mecanica, chimie ) Ciudat e doar faptul ca se poate face o asociere intre aceste cuvinte semitice si unele cuvinte din limbi indoeuropene. Ma gindeam ca e posibil ca termenul de cetate de scaun sa semnifice printre altele si locul in care s-a inscaunat/stabilit permanent conducatorul unui grup etnic venit din alta parte. In istoria Moldovei i se spune descalecat. Interesant e ca in persana/farsi , dar si in Avestana, exista cuvintul pas, cu sensul de trecatoare (in munti), loc de trecere.Ori acesta e un cuvint care face parte din substratul limbii persane. In Romania regasim cuvintul pas in denumiri geografice ... "Pasul de la Prislop", dar si in cuvinte ca pas/paşi, popas, ... voi reveni. later edit Evreii din Babylon si cei din vechea Persie au imprumutat o serie de cuvinte. Exista mai multe lucrari de referinta despre cuvintele persane existente in Talmud. Dar ma gindeam si la posibilitatea ca o serie de cuvinte consemnate in textele vechi, si asemanatoare din punct de vedere fonetic cu unele cuvinte indo-europene, sa fie intradevar cuvinte comune, deci nu imprumutate. Aici se iau in discutie citeva aspecte. Acest topic a fost editat de exergy33: 24 Oct 2007, 02:43 PM -------------------- *_*_*
Pierdut în Geometria Uitării Căutând Ipote(nu)zele Fericirii - Trecătorul -X- https://exergy33.wordpress.com/ |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 19 May 2024 - 11:12 AM |