Maica Domnului, "martorul tacut" sau ignorata? Optiuni

[ioana1]

Deschid acest subiect de la premisa : Ii acordam atentia cuvenita Maicii Domnului, nascatoarea de Dumnezeu, sau din contra, Maica Domnului reprezinta numai un trup, care a dus la indeplinire nasterea Mantuitorului lumii?

Sunt reale minunile care se fac in ziua de astazi, cu ajutorul Maicii Domnului, sunt credibile viziunile in care Ea se infatiseaza si ghideaza pe cei care se incred in ea?

Facem bine, facem rau, ca , ne inchinam Ei? ( si aici ma refer la celelalte culte ,care nici nu se inchina , nici nu o sarbatoresc)

Este adevarat ca Biblia nu vorbeste mult la adresa Ei, considerata de cultul ortodox , ca si "martorul tacut", Maica Domnului Nostru Isus Hristos, a crezut in El, a crezut in planul de mantuire al lui Dumnezeu , adus la indeplinire rolul dat de catre Dumnezeu, a asteptat tacuta voia Lui in continuare.

Analele istoriei vorbesc putin despre Ea, ca ar mai fi trait cca 10 ani, dupa jertfa de pe Golgota.

Sfanta in viata , dar si dupa moarte, Maica Domnului, ce reprezinta pentru unii dintre noi?

[Clopotel]

Iubiţi credincioşi,
Să vă spun o istorioară ca să vedeţi cât de grabnic ajutătoare este Maica lui Dumnezeu celor care o au pe dânsa de Mamă şi o cinstesc ca pe Maica lui Dumnezeu-Cuvântul şi cât de aproape este faţă de cei ce o cheamă pe dânsa în ajutor.
Era o femeie văduvă căreia îi murise soţul de când era tânără şi îi rămăseseră doi copilaşi. Biata femeie avea şi ea o mică gospodărie şi avea multă credinţă în Dumnezeu si evlavie către Maica Domnului cu Pruncul în braţe. Mama învăţase pe copii de mici să se închine şi să zică Tatăl nostru, Crezul şi rugăciuni către Maica Domnului. Uneori copiii întrebau, ca nişte prunci ce erau: „Mamă, cine este aceea de pe icoană?" şi ea le spunea: >TAceea este mama voastră. Adevărata voastră mamă!", iar copiii răspundeau: „Nu-i adevărat! Mama noastră cea adevărată este în ceruri şi o cheamă Maica Domnului.". „Dar copilul Acela care-L ţine în braţe, cine este?" Mama le-a zis din nou: „Acela este Domnul nostru lisus Hristos, care ne-a făcut pe noi şi a fost purtat în braţele Maicii Domnului!"
Aşa îi învăţa biata mamă pe copii despre Maica Domnului, îi învăţa că Maica Domnului este adevărata lor Maică. De aceea copiii, când se sculau dimineaţa, mai înainte de a vorbi cu mama lor, fugeau înaintea icoanei Maicii Domnului, făceau câteva metanii, ziceau Tatăl nostru, Crezul şi alte rugăciuni către Prea Curata Fecioara Măria şi o cinsteau mai mult decât pe mama lor.
Odată femeia aceea trebuia să meargă la secerat în ţarină şi nu avea cu cine să lase copiii, însă avea obiceiul să-i lase singuri încuiaţi în casă. Deci şi acum a chemat copiii, le-a lăsat mâncare şi le-a zis: „Voi rămâneţi acasă iar eu mă duc la lucru căci am mult de secerat!", iar copiii au întrebat-o: „Mamă dar noi cu cine rămânem?". Mama a răspuns: „Iată, rămâneţi cu mama voastră!" şi le-a arătat icoana Maicii Domnului în faţa căreia ardea o candelă. Apoi le-a zis: „Mama voastră rămâne cu voi şi o să vă apere, dar voi să fiţi cuminţi, să vă rugaţi şi la nevoie să strigaţi la ea şi ea vă apără de tot răul!".
Plecând femeia la ţarină, copiii au rămas singuri acasă, în grija Maicii Domnului. După ce s-au rugat puţin, copiii s-au jucat cu focul şi îndată a luat casa foc. Văzând ei că nimeni nu le poate ajuta, au căzut la icoana Maicii Domnului şi strigau: „Mamă! Mamă! Nu ne lăsa!" şi, o minune! Focul nu s-a atins de peretele unde se afla icoana Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu şi de cei doi copilaşi.
Auzind femeia că-i arde casa, alergă acasă, plângând şi strigând cu durere: „Maica Domnului, cum de ai lăsat copiii mei să ardă în foc, că eu i-am lăsat în seama ta?".
Ajungând acasă, a găsit casa încinsă de flăcări, numai peretele cu icoana Maicii Domnului era neatins de foc, iar copilaşii se ţineau cu mâinile de icoană şi strigau: „Mamă! Mamă!". Văzând aceasta, biata femeie s-a aruncat prin foc la icoana Maicii Domnului şi cu mare recunoştinţă a mărturisit că Maica Domnului îi păzise copiii de foc. Apoi, cu ajutorul creştinilor, îndată şi-a refăcut gospodăria.
Iubiţi credincioşi
V-am spus această istorioară din cartea „Minunile Maicii Domnului" ca să vă încredinţez că cel ce are mamă şi ocrotitoare pe Maica Domnului, ea îl va apăra pe el şi casa lui de tot răul. Să aveţi nădejde în rugăciunile Maicii Domnului şi să nu vă lipsească Acatistul şi cinstitul ei Paraclis din casă.
La orice întristare şi la orice necaz, chemaţi pe Maica Domnului din toată inima şi ea va veni de faţă cu grabnicul ei ajutor, cu prea sfin­tele şi prea curatele ei rugăciuni. Să ştiţi că nu există suflet sub cer care să-şi fi pus nădejdea în Maica Domnului şi să fi rămas până la urmă ruşinat. Prin rugăciunile ei va avea în veacul de acum linişte, alinare, acoperire şi sprijinire, iar în ceasul morţii, mila lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului nu-1 va lăsa. Apoi, în ziua judecăţii Maica Domnului va sta în genunchi înaintea Fiului ei şi va zice: „Doamne, Dumnezeule şi Fiul meu, acest suflet necăjit chiar dacă a greşit, dar pururea a cerut să mă rog Ţie. Deci iartă-l, miluieşte-l şi fă cu dânsul milă!"
Fie ca prin rugăciunile Maicii Domnului să dobândim milă si în veacul de acum si în cel ce va să vină. Amin!