Mila Societatii, neajutorati, cersetori, saraci Optiuni

[Blakut]

Ce parere aveti despre asta? Merita oamenii sa fie ajutati de societate? Ajutati voi cersetorii cu cate un ban, sau donati vreodata bani pentru 'o cauza nobila'?

Sunteti de parere ca societatea trebuie sa-si ajute elementele, sa aibe grija si mila de cei ce nu pot (sau poate nu vor!!!)?

-> acest thread a fost inspirat de subforumul acestei sectiuni.

[ulisernic]

Sora mea este persoana cu handicap, are 26 de ani, iar aproape toti acesti ani au fost pentru ea un lung sir de umilinte si suferinte. A vrut si ea sa se integreze in societate si sa duca o viata demna, dar nu a putut, din pacate, iar acum nu cred ca mai are resursele necesare pentru a lupta. Este foarte greu sa lupti de mic copil, iar cand lupta ta nu are nici un rezultat, entuziasmul si puterea se pierd cu trecerea timpului. Nu spun ca nu exista oameni buni si intelegatori, ba chiar am intalnit pe acest forum astfel de oameni, dar s-a intamplat ca ea sa nu-i intalneasca decat pe ceilalti care au tratat-o cu sila si dispret si nu i-au acordat nici o sansa. Cand a terminat cele 8 clase, cei de la scoala au refuzat sa-i dea avizul medical, sustinand ca are un intelect prea redus pentru a-si incerca sansele la un liceu. Credeti ca i s-a facut vreo evaluare? Nu, au contat aparentele, aspectul ei fizic (are capul mai mare, a avut encefalopatie, nici macar nu stiu ce inseamna exact, niciodata nu am avut destui bani ca sa merg cu ea la un neurolog pentru un consult detaliat), tremuratul mainilor, mersul defectuos datorat luxatiei congenitale de sold si piciorului plat congenital, privirea deformata de strabismul convergent de care sufera. Toate acestea au avut o importanta covarsitoare atunci cand a fost vorba ca ea sa se integreze in societate iar rezultatul a fost negativ, sa vedem insa cum se va pune problema cand va fi vorba de obtinerea certificatului de constatare a handicapului. A mai avut un astfel de certificat cu ani in urma si, la vremea respectiva, am fost foarte surprinsa sa constat ca toate probleme ei, foarte grave atunci cand s-a pus problema de a studia si de a munci, au devenit mult mai putin grave atunci cand a cerut ajutorul acela social. Sa nu ma intelegeti gresit, nu judec pe nimeni, toti suntem oameni si nu suntem perfecti, dar ma intreb ce ati face voi in locul ei, si nu este o intrebare provocatoare, pusa cu suparare si frustrare, ci chiar as vrea sa aflu ce parere aveti, pentru ca este foarte posibil sa existe solutii de care noi nu avem habar.
Sper ca nu am suparat pe nimeni, iar daca am facut-o, imi pare rau, nu asta a fost intentia mea. A! Inca ceva: surprinzator, poate, dar stiti ca ea vrea sa traiasca in ciuda tuturor greutatilor si suferintelor? Nu-i pare rau ca s-a nascut asa si nici nu am auzit-o vreodata spunand ca mai bine nu s-ar fi nascut deloc sau ca mai bine ar muri decat sa duca o astfel de viata. De multe ori spunem "mai bine mort decat o viata de caine!", insa uite ca sunt persoane cu handicap, bolnavi, chinuiti in viziunea multora dintre noi, care totusi vor sa traiasca, sa se bucure si ei de o zi frumoasa, ba mai viseaza si la familie si copii. Scuze, nu cred ca ar trebui sa generalizez, cunosc doar cateva persoane in astfel de situatii si faptul ca aceste persoane trag cu dintii de viata, cum se spune, nu-mi da dreptul sa generalizez. Personal am incercat de multe ori sa ma pun in locul surorii mele sau al uneia dintre prietenele mele care este paralizata de la varsta de 29 de ani si care stie ca sanatatea i se deterioreaza pe timp ce trece si stie sigur ca nu va imbatrani, insa nu am reusit decat sa-mi imaginez vag ce ar trebui sa simta ele. Foarte vag!
Si ca sa nu fiu pe langa subiect - ca pana acum! - trebuie sa va spun ca au fost momente in care sora mea nu a avut ce sa manance, insa nu a fost in stare sa cerseasca, nu a putut, a preferat sa rabde de foame pana am putut sa o ajut eu din nou. Imi spunea cineva odata ca nu putem stii ce anume suntem capabili sa facem in disperare de cauza, asa ca este posibil ca sora mea sa fie in stare sa cerseasca daca as muri eu, singurul ei sprijin, nici acela prea stralucit!
Va doresc numai bine tuturor!
Mihaela

Acest topic a fost editat de ulisernic: 4 Sep 2004, 09:06 AM