Rugaciunea, cea mai draga sufletului vostru |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Toate câte vă vor zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, că ei zic, dar nu fac. [Matei 23:3]
Forumul Ecclesia este dedicat exclusiv crestinilor de diferite confesiuni. Ateii si personanele care critica aceasta religie sunt rugate sa foloseasca forumul de Religie si pe cel de Filosofie.
Va multumesc pentru intelegere. (Figaro)
Rugaciunea, cea mai draga sufletului vostru |
7 Apr 2004, 11:04 AM
Mesaj
#1
|
|
Umil servitor la Han Grup: Moderator Mesaje: 4.051 Inscris: 2 December 03 Forumist Nr.: 1.345 |
La topicul "Cum va rugati" s-a discutat despre modul in care credinciosii isi fac rugaciunile.
Va propun acum, sa scrieti aici cele mai frumoase si inaltatoare rugaciuni ale voastre. Daca la aceasta puteti sa spuneti si un mic comentariu, referitor la aceasta rugaciune: despre ceea ce simtiti, despre efectele ei etc - cred ca ar fi minunat. Eu simt o traire intensa cand recit urmatorul psalm: PSALMUL 50 (al lui David) Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vartos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curaţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Tie, Unuia, am greşit şi rău înaintea Ta am făcut aşa, încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Căci, iată, întru fărădelegi m-am zămislit şi întru păcate m-a născut maica mea. Iată, adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curaţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite, întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele, şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte, învăţa-voi pe cei fărădelege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea sângelui, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele. Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ti-aş fi dat; arderile-de-tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu este duhul umilit; inima frântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile-de-tot, atunci voi pune pe altarul Tău jertfă. Este un Psalm care merge direct la inima. Reuseste imediat sa ma conecteze, chiar de la primul cuvant. Acest topic a fost editat de TriRegnum: 24 May 2004, 04:02 PM -------------------- Gandurile Mele nu sunt ca gandurile voastre si caile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
Si cat de departe sunt cerurile de la pamant, asa de departe sunt judecatile Mele de judecatile voastre si cugetele Mele de cugetele voastre. (Isaia 55:8.9) Ortodoxia - Calea intru Hristos - pe pagina 1 indexarea tematica a subiectelor pt. o usoara urmarire... |
|
|
26 Apr 2004, 02:30 PM
Mesaj
#2
|
|||
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 1.851 Inscris: 14 October 03 Forumist Nr.: 985 |
Dar la Liturghie cand il tii in mana pe insusi Domnul Maririi, pe Isus Cristos si te intrebi: Doamne!? cum de indraznesc eu sa te tin in mana, cat de milostiv esti Tu, caci daca ai privi la pacatele mele foc m-as face acum si m-ai nimici pentru ca am atins ce e mai Sfant pe lume cu trupul meu intinat de pacate; Domane!? cat de multa iubire imi porti de ma lasi sa te tin in palma mea, pe tine Creatorul meu, Tu, Iubirea Suprema, nu lasa sufletul meu sa se piarda, ci salveaza-l Tu, caci eu nu pot, si astfel sa te pot lauda in veci impreuna cu sfintii Tai. Iar cand primesti Sfanta Hrana Cereasca, asa delicat simti ca-ti alina durerea sufletului, ca-ti panseaza ranile si curata delicat murdaria pacatului, Il simti in inima ta si nu vrei sa mai plece niciodata. La Adoratia Euharistica stai si vorbesti cu El, il privesti, si simti cum din Sfanta Ostie te priveste si-i vorbeste sufletului tau, nici nu-ti poti lua ochii de la El, in Joia Mare cand se dezvelesc Altarele ca semn ca a fost despuiat de haine si se duce Preasfanta Euharistie in Altarul secundar, cel mare ramanad gol si deschis[ca semn ca Isus nu mai e cu ingerii care ii canta Aleluia, acolo sus in Gloria Cereasca, ci in temnita, legat, laolalta cu talharii si raufacatorii] simti cum ceva se petrece si te doare sufletul; in Vinerea Mare ca in bataia toacei duci pe Isus cu Presfantul Sacrament in Mormant si-l inmormantezi, te simti gol, ca si cum sufletul ti-a fost inmormantat cu El si-ti doresti aceasta pentru ca si El sa nu fi stat singur acolo in mormant, ci sa fi vegheat un suflet langa Mantuitor. Totul culmineaza cu Vigilia Pascala, Maica tuturor veghiilor, cand incepe procesiunea Invierii si de la Mormant, in cantec (Resurexi) duci pe Isus la Altarul Mare si ridici Sfantul Sacrament (Ostensorul) ca semn al invierii, atunci sufletele se inalta si canta cu putere "Cristos a inviat!" si pornim cu totii in procesiune, tot cu Sfantul Sacrament, spre adoratie...e un sentiment cand iti vine sa spui tuturor DOMNUL DUMNEZEU A INTIAT PENTRU NOI si sa spui tuturor cat de bucuros esti. Doamne, ce bine ca sunt crestin! |
||
|
|||
Versiune Text-Only | Data este acum: 13 May 2024 - 12:35 PM |