Despre Legile Naturii, Necesitate si contingentă |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Despre Legile Naturii, Necesitate si contingentă |
7 Mar 2004, 04:05 PM
Mesaj
#1
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 197 Inscris: 18 February 04 Forumist Nr.: 2.263 |
Sunt legile matematice ale naturii necesare sau contingente? Deoarece legile fundamentale, stabilite de fizica modernă sub forma unor ecuatii, au forme particulare din perspectivă matematică, ne putem întreba: de ce tocmai aceste forme au fost alese pentru structurarea realitătii si nu altele? Există vreo ratiune a acestei optiuni? Se poate prelungi cumva fizica matematică pe domeniul matematicii pure? Unii ar putea argumenta că forma legilor este determinată de proprietătile spatiului si timpului (de pildă, faptul că intensitatea câmpurilor este invers proportională cu pătratul distantei tine de caracterul tridimensional al spatiului), dar nu putem sti dacă nu cumva e invers: legile ar putea determina aceste proprietăti. Într-o lucrare de tinerete (" Despre evaluarea fiintelor vii...", nu-mi amintesc exact titlul), Kant chiar afirma că forma legii lui Newton, ca si numărul de dimensiuni spatiale, ar fi date de cantitatea totală a materiei din univers. Teoria relativitătii generale pune în evidentă doar dependenta locală a structurii spatio-temporale de continutul material, numărul de dimensiuni ale spatiului fiind postulat prin însări forma matematică a ecuatiei.
Dintr-o perspectivă mai largă, am putea să ne întrebăm, fireste, ce înteles pot avea aceste formule matematice pentru filosof? Pot fi traduse ele în limbajul neformalizat al filosofiei? Ce semnifică, sub aspect ontologic, o ecuatie (o functie), o variabilă (argument), o valoare numerică a variabilei sau a functiei? Îsi pot găsi toate acestea vreun loc în schema conceptuală clasică a gândirii sau trebuie inventate concepte noi, mai intuitive decât cele deja existente ale formalismului matematic? Dacă nu se dovedeste că aceste forme matematice care descriu structura universului nostru fizic ar fi necesare, atunci este logic să se tragă concluzia că universul nostru nu este unic si că el ar face parte dintr-o structură, la alt nivel al existentei, unde ar functiona alte legi, s.a.m.d. Aceasta ar presupune o anumită ordonare a formelor matematice, care ar reflecta ordonarea universurilor pe diferite niveluri. Aici ar trebui să răspundă un matematician: există o astfel de ordonare (ierarhizare) pe tărâmul matematicii pure? În sfârsit, nici conceptul de cantitate si cel de număr nu au o definire clară din punct de vedere filosofic. Poate reuseste cineva să facă un pic de lumină în aceste chestiuni, în privinta cărora am mari nedumeriri. |
|
|
13 Apr 2006, 04:24 PM
Mesaj
#2
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.477 Inscris: 6 November 05 Forumist Nr.: 7.211 |
Ervin Laszlo:
,,Misterele cosmologiei au un element comun: ele arată o coerenţă uimitoare prin tot spaţiul-timp. Nu există nici o explicaţie rezonabilă în teoria Big Bang-ului pentru platitudinea (flatness) universului, pentru masa lipsă din acesta, pentru expansiunea accelerată a galaxiilor, pentru coerenţa unor raţii cosmice de bază, pentru problema orizontului, pentru uniformitatea macrostructurilor prin spaţiul cosmic. Problema cunoscută sub numele de ,,reglarea constantelor” (,,tuning of the constants”) este foarte importantă. Cei 30 şi ceva de parametri fizici ai universului sunt aşa de fin reglaţi încât împreună aceştia creează condiţiile (extrem de improbabile de altfel în caz opus) de apariţie a vieţii. Acestea sunt toate puzzle-uri ale coerenţei şi ele dau posibilitatea ca acest univers să nu fi apărut în contextul unei fluctuaţii ALEATOARE din quantum vacuum. În schimb, universul a apărut în pântecul unui ,,meta-univers” anterior, un univers mai vast, mai fundamental care este în spatele şi dincolo a/de ceea ce vedem azi în univers.” Această extrem de fină acordare a parametrilor universului arată faptul că nu trăim într-un univers aleator, că viaţa nu a părut aleator, nimic în acest univers nu pleacă de la zero ci se porneşte de la ceea ce a fost in-format anterior. Trăim într-un univers in-format. Şi aici in-format este folosit cu sensul pe care l-a dat Bohm. Fiecare univers învaţă asemeni unui nou născut dar moşteneşte prin in-formare ceea ce au lăsat celelalte universuri dispărute (un aspect este reglarea extre de fină a parametrilor universului).. Informaţia este reciclată de la un univers la altul, nici un nou univers nu pleacă de la zero dpdv al informaţiei. Ultimele scenarii cosmologice arată acest lucru.. universul nostru face parte dintr-o ciclicitate de universuri care apar din pântecul meta-universului.. informaţia este purtată de la un univers la altul fiind stocată în quantum vacuum.. Acest topic a fost editat de shapeshifter: 13 Apr 2006, 04:30 PM -------------------- Keep calm and host yourself.
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 15 May 2024 - 08:45 AM |