Despre Legile Naturii, Necesitate si contingentă |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Despre Legile Naturii, Necesitate si contingentă |
7 Mar 2004, 04:05 PM
Mesaj
#1
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 197 Inscris: 18 February 04 Forumist Nr.: 2.263 |
Sunt legile matematice ale naturii necesare sau contingente? Deoarece legile fundamentale, stabilite de fizica modernă sub forma unor ecuatii, au forme particulare din perspectivă matematică, ne putem întreba: de ce tocmai aceste forme au fost alese pentru structurarea realitătii si nu altele? Există vreo ratiune a acestei optiuni? Se poate prelungi cumva fizica matematică pe domeniul matematicii pure? Unii ar putea argumenta că forma legilor este determinată de proprietătile spatiului si timpului (de pildă, faptul că intensitatea câmpurilor este invers proportională cu pătratul distantei tine de caracterul tridimensional al spatiului), dar nu putem sti dacă nu cumva e invers: legile ar putea determina aceste proprietăti. Într-o lucrare de tinerete (" Despre evaluarea fiintelor vii...", nu-mi amintesc exact titlul), Kant chiar afirma că forma legii lui Newton, ca si numărul de dimensiuni spatiale, ar fi date de cantitatea totală a materiei din univers. Teoria relativitătii generale pune în evidentă doar dependenta locală a structurii spatio-temporale de continutul material, numărul de dimensiuni ale spatiului fiind postulat prin însări forma matematică a ecuatiei.
Dintr-o perspectivă mai largă, am putea să ne întrebăm, fireste, ce înteles pot avea aceste formule matematice pentru filosof? Pot fi traduse ele în limbajul neformalizat al filosofiei? Ce semnifică, sub aspect ontologic, o ecuatie (o functie), o variabilă (argument), o valoare numerică a variabilei sau a functiei? Îsi pot găsi toate acestea vreun loc în schema conceptuală clasică a gândirii sau trebuie inventate concepte noi, mai intuitive decât cele deja existente ale formalismului matematic? Dacă nu se dovedeste că aceste forme matematice care descriu structura universului nostru fizic ar fi necesare, atunci este logic să se tragă concluzia că universul nostru nu este unic si că el ar face parte dintr-o structură, la alt nivel al existentei, unde ar functiona alte legi, s.a.m.d. Aceasta ar presupune o anumită ordonare a formelor matematice, care ar reflecta ordonarea universurilor pe diferite niveluri. Aici ar trebui să răspundă un matematician: există o astfel de ordonare (ierarhizare) pe tărâmul matematicii pure? În sfârsit, nici conceptul de cantitate si cel de număr nu au o definire clară din punct de vedere filosofic. Poate reuseste cineva să facă un pic de lumină în aceste chestiuni, în privinta cărora am mari nedumeriri. |
|
|
13 Apr 2006, 09:30 AM
Mesaj
#2
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.894 Inscris: 7 December 03 Forumist Nr.: 1.410 |
Cataline, ti-am spus ca ii gasesti mentionati pe cei doi (si nu la modul critic, sau expediati cum o faci tu), in lucrari care prezinta directii actuale in filozofie si psihologie. Repet, e o reactie emotionala, nu una bazata pe logica, pentru ca pur si simplu fara sa fi incercat sa ii intelegi pe ei (nu pe shapeshifter sau pe mine !!) te pronunti folosind etichetari depreciative.
Comunitatea stiintifica este foarte diversa, dar tu preferi o parte a ei. Iar o atitudine sentimentala. Stii, e ceva comun in felul cum tratezi autorii mentionati de shapeshifter si felul in care ai tratat propunerea mea de a echivala (intr-o anumita masura) recursiv cu iterativ. Tu preferi sa vezi si sa accentuezi diferentele, fara a face vreun efort pentru a vedea eventuale echivalente si elemente comune. Insistenta pe definitii "clare", de "dictionar" e si un semn, dar e si o atitudine care iti aduce (provoaca, intretine) ostilitatea fata de incercarile de a vedea echivalentele. Iar ele ... exista. Accentuarea "putem numi albul negru" e o alta exagerare cu efect emotional. Culmea este ca totul a pornit mai sus de la faptyul ca sustineai ca Maturana si Varela s-au inspirat de la von Neumann, adica admiteai o echivalenta, DACA ea era in avantajul celui pe care il favorizezi (bazat pe sentimentele pe care le ai fata de el, diferite de cele pe care le ai fata de ceilalti, desigur), ca e in linie cu CREDINTELE tale stiintifice. Stii, eu nu "tin cu" Maturana si Varela in defavoarea lui von Neumann, dar bazat pe ce stiu despre ei pot spune ca nu s-au inspirat cei doi de la el, pentru ca ei propun o abordare diferita, biologica, evolutiva, care tine seama de ansamblul viu-mediu, de procesul de reproducere si transformare a acestui ansamblu, ceea ce nu gasesti la von Neumann. In schimb "tin cu" deschiderea si catre altceva decat ce e incetatenit ("cunoscut si apreciat de comunitatea stiintifica"), pentru ca asa au aparut de fapt progresele stiintifice. Acest topic a fost editat de calfa: 13 Apr 2006, 09:41 AM -------------------- ... incertitude in certitude ... independence in dependence ... insight in sight ...
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 15 May 2024 - 05:41 AM |