Despre Legile Naturii, Necesitate si contingentă |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Despre Legile Naturii, Necesitate si contingentă |
7 Mar 2004, 04:05 PM
Mesaj
#1
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 197 Inscris: 18 February 04 Forumist Nr.: 2.263 |
Sunt legile matematice ale naturii necesare sau contingente? Deoarece legile fundamentale, stabilite de fizica modernă sub forma unor ecuatii, au forme particulare din perspectivă matematică, ne putem întreba: de ce tocmai aceste forme au fost alese pentru structurarea realitătii si nu altele? Există vreo ratiune a acestei optiuni? Se poate prelungi cumva fizica matematică pe domeniul matematicii pure? Unii ar putea argumenta că forma legilor este determinată de proprietătile spatiului si timpului (de pildă, faptul că intensitatea câmpurilor este invers proportională cu pătratul distantei tine de caracterul tridimensional al spatiului), dar nu putem sti dacă nu cumva e invers: legile ar putea determina aceste proprietăti. Într-o lucrare de tinerete (" Despre evaluarea fiintelor vii...", nu-mi amintesc exact titlul), Kant chiar afirma că forma legii lui Newton, ca si numărul de dimensiuni spatiale, ar fi date de cantitatea totală a materiei din univers. Teoria relativitătii generale pune în evidentă doar dependenta locală a structurii spatio-temporale de continutul material, numărul de dimensiuni ale spatiului fiind postulat prin însări forma matematică a ecuatiei.
Dintr-o perspectivă mai largă, am putea să ne întrebăm, fireste, ce înteles pot avea aceste formule matematice pentru filosof? Pot fi traduse ele în limbajul neformalizat al filosofiei? Ce semnifică, sub aspect ontologic, o ecuatie (o functie), o variabilă (argument), o valoare numerică a variabilei sau a functiei? Îsi pot găsi toate acestea vreun loc în schema conceptuală clasică a gândirii sau trebuie inventate concepte noi, mai intuitive decât cele deja existente ale formalismului matematic? Dacă nu se dovedeste că aceste forme matematice care descriu structura universului nostru fizic ar fi necesare, atunci este logic să se tragă concluzia că universul nostru nu este unic si că el ar face parte dintr-o structură, la alt nivel al existentei, unde ar functiona alte legi, s.a.m.d. Aceasta ar presupune o anumită ordonare a formelor matematice, care ar reflecta ordonarea universurilor pe diferite niveluri. Aici ar trebui să răspundă un matematician: există o astfel de ordonare (ierarhizare) pe tărâmul matematicii pure? În sfârsit, nici conceptul de cantitate si cel de număr nu au o definire clară din punct de vedere filosofic. Poate reuseste cineva să facă un pic de lumină în aceste chestiuni, în privinta cărora am mari nedumeriri. |
|
|
6 Apr 2006, 09:12 AM
Mesaj
#2
|
|||||
Cronicar Grup: Admin Mesaje: 5.082 Inscris: 26 December 05 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 7.531 |
@amenhotep:
eu n-am vazut-o ca pe o "sperietoare filosofica" ci mai degraba ca pe o capcana logica din care nu poti iesi decat daca admiti asa cum a sugerat Jock ca exista o limita pe undeva. m-am intrebat care ar fi acea limita si am ajuns la ideea de bit elementar in informatica cuantica exista notiunea de qbit (quantum bit) dar bitul elementar la care m-am referit e mai abstract si e echivalent cu cel din matematica pentru ca in modelul pe care l-am construit la baza universului substanta si informatia sunt tot una, sunt aspecte diferite ale aceleasi realitati numita materie. @Jock:
tocmai asta am facut, am postulat conceptul de bit elementar ca fiind aceasi categorie filosofica a atomului ca ultim constituent al materiei din Univers. acest bit nu este o masura a vreunei informatii ci un corpuscul atat de mic incat nu se poate spune despre el decat ca are valoarea de adevar 0 sau 1. Qbitul cuantic poate fi un foton de lumina caracterizat prin mai multe proprietati fizice date de legile cuantice iar experimental studiind starea spinului sau, la un moment dat, al masurarii, ne poate da o valoare unica a acestui qbit, 0 sau 1 dupa cum spinul este orientat in sus sau in jos (in raport cu o axa de rotatie verticala) Fotonul in modelul meu este mult mai complicat, el este deja un sistem de multi biti elementari, acest sistem include in sine legile cuantice la care se supune (cum ar fi ecuatia de unda a fotonului) sau energia sa discreta, chiar si alte caracteristici fundamentale: spatiul si timpul sunt tot sisteme de biti le percepem ca fiind continue pentru ca structura lor granulara se afla dincolo de lungimea Plank sau de timpul Plank, care au valori extrem de mici. In plus, toate proprietatile observate, dar care nu au inca o descriere formala corespunzatoare sunt tot efecte ale interactiunilor informationale la nivelul bitilor elementari. Nu stiu destule lucruri despre cum anume se autoorganizeaza materia pornind de la biti elementari, dar modelul este aplicabil si la o scara mai mare. Abia atunci cand avem de-a face cu un sistem putem vorbi despre legi si despre propagarea acestor legi ca informatii in interiorul sistemului, dar si in exteriorul sau. Ceea ce vedem noi este doar o parte mica, o integrare a tuturor proceselor care au loc in interior. Dificultatea fizica, experimentala, de a ajunge la nivelul elementar este ca energia asociata creste foarte mult pe masura ce ne apropiem tot mai mult de acest nivel si de aici deductia ca bitul elementar e extrem de puternic, a-l modifica, a-l crea sau distruge necesita o cantitate de energie imensa, inaccesibila cu mijloacele actuale, daca nu stim cum. Teoretic avem insa acces la el si candva matematica ar putea sa ne aduca in preajma lui, sunt optimist in aceasta privinta. Si, apoi, daca aflam cum, vom avea acces la aceste energii imense, asa cum s-a intamplat in cazul atomului si a energiei nucleare. -------------------- pantha rhei
Universul Fractal The universe appears to be fractal, cyclic and self-regenerating. Implied is that it is eternal and infinite. |
||||
|
|||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 15 May 2024 - 06:25 PM |