Simplitatea Se Invata Greu |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Ideea acestui forum nu este de a starni polemici intre cei ce cred si cei ce nu cred in astre, in Dumnezeu, in terapii naturiste, in miracole sau in ghicitul in palma.
Pragul acestui forum poate fi pasit de oricine, fara nici o exceptie, dar cei care nu sunt de acord cu ideile sau marturisirile celor care posteaza aici, sunt rugati sa se abtina in a face comentarii malitioase, sau contradictorii. Aici ne dorim sa avem coltisorul lipsit de orice stres, iar scopul real ar fi acela de a-i ajuta pe cei din jurul nostru sa se simta bine, ba chiar sa gaseasca solutii catre iesirea din situatii disperate - de ce nu?
Simplitatea Se Invata Greu |
10 Jan 2004, 10:01 AM
Mesaj
#1
|
|
Domnitor Grup: Membri Mesaje: 2.656 Inscris: 6 March 03 Forumist Nr.: 21 |
Simplitatea se invata greu. Da, asa este, simplitatea se invata greu!
Cred ca primul lucru care va intrebati este: " Ce cauta subiectul asta la Dincolo..."? Am ales sa-l pun aici si nu la Filosofie pt ca filosofi, in general, se pretind a fi sofisticati, a da explicatii savante si elitiste. Asta in ciuda faptului ca marile adevaruri sunt simple. De ce simplitatea se invata greu? Cum sa ajunge intr-un astfel de punct in care cautam inocenta pierduta? La inceputurile sale, omul a fost simplu dar si necioplit. Cand a intrezarit (subconstient) posibilitatea de a evolua a vrut sa se rafineze, sa devina ceva special, sfarsind aceasta etapa a evolutie sale prin dorinta de a fi cineva special. O data cu descoperirea si afirmare cu putere a simtului individualitatii, omul a facut un pas mare dar a devenit si complicat, "cool" cum spun pustii de azi. Tot atunci a intrat in competie cu ceilalti semeni ai sai care erau si ei, ca si el, in aceeasi oala. Si ei doreau sa fie (sa para) complexi, sofisticati, cool, smecheri de smecheri. P.S. O sa revin cu continuarea dar astept si opiniile voastre. |
|
|
20 Jan 2004, 04:42 PM
Mesaj
#2
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 1.854 Inscris: 4 December 03 Forumist Nr.: 1.365 |
Pentru Colectionara....
Nu este un pleonasm. Hai sa o luam incet. Spui ca dorinta este ceva firesc si ca ar trebui considerata drept ceva intrinsec naturii umane. Intrebarea este: noi dorim 24 ore din 24? Exista momente chiar si foarte scurte in care nu doresti nimic? Daca exista un singur astfel de moment pe perioada unei zile inseamna ca e posibil sa fie extins. Eu sunt convins ca exista oameni care au ajuns in punctul in care dorintele dispar definitiv. De aceea afirmatia "orice om care are dorinte..." nu este un pleonasm. Apropo de ce inseamna "sa vrei cu adevarat", am scris ceva la tema despre teama....nu mai repet. Diferenta dintre real si imaginar o faci in felul urmator: o nevoie "reala" se va accentua daca nu este satisfacuta. O dorinta "imaginara" va dispare foarte usor. Citeste ce am scris si la tema cu teama... Ai sanse sa constati ca poti trai si fara "sarut"...poate ca ai si trait fara el doar ca nu ai fost atenta cand s'a intamplat In fine despre simplitate bat o vina. E o "chestie" intradevar, si una subiectiva. Eu de fapt am incercat imposibilul aici. Sa transmit prin cuvinte ceva care nu poate fi transmis...Daca ai trait'o vei sti despre ce e vorba, daca nu asta e. |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 14 May 2024 - 02:56 AM |