Experiente Mistice, Generalitati, experimentul lui Deikman Optiuni

[Tudy]

Incep aici un thread despre experientele "mistice". Lectura este din nou una destul de consistenta, dar nu e sub nici o forma o pierdere de vreme pentru cei interesati de subiect...

Lectura placuta!

[Tudy]

Rezultatele experimentului lui Deikman

Rezultate

Au existat fenomene experimentate intr-o anumita masura de catre toti subiectii, dar au aparut de asemenea si perceptii individuale foarte intense.

Fenomene comune pentru toti subiectii

Perceptia vasului: Toti subiectii au relatat modificarea perceptiei vasului. Dupa o perioada de timp mai lunga sau mai scurta, ei au remarcat o intensificare a culorii vasului: un albastru mult mai profund; "mai viu" a fost expresia cel mai des utilizata. Subiectii au notat de asemenea ca vasul devenea mai luminos in timp ce tot ceea ce se mai afla in campul lor vizual nu se mai distingea si era intunecat. Vasului i s-a atribuit destul de frecvent atributul de "luminos", ca si cum ar fi fost o sursa de lumina. De exemplu, subiectul B, in sedinta a sasea, nota: "Vasul a fost cu mult mai albastru de data asta in comparatie cu datile trecute... era mai intunecat si mai luminos in acelasi timp." Un alt efect experimentat de subiecti a fost o instabilitate a formei vasului, a marimii sale, o pierdere a celei de-a treia dimensiuni si o difuzie sau pierdere partiala sau totala a limitelor perceptuale. Suplimentar, s-a remarcat miscarea vasului. Subiectul C, sedinta a opta: "Apoi si-a schimbat forma radical. Era tot forma unui vas, schimbarea era proportionala, dar exista si o ondulatie in sus si in jos, o astfel de miscare, nu doar la capetele vasului." Subiectul A, sedinta a patra: "Liniile exterioare ale vasului au disparut. Aveam atunci impresia ca ele pur si simplu se dizolva in intregime, iar vasul parea a fi un fel de fluid albastru... ceva foarte fluid.... un gen de miscare."

Perceptia timpului: Toti subiectii au perceput ca timpul trecea foarte repede, ca durata unei meditatii era mai scurta decat timpul inregistrat pe ceas. Daca insa exista o permanenta lupta pentru a atinge sau mentine concentrarea, iar perioadele de succes nu existau, subiectii percepeau o durata foarte lunga a sedintei.

Perceptii conflictuale: Rapoartele subiectilor au aratat ca ei au experimentat astfel de perceptii. Subiectul B, sedinta a treia: "Cu siguranta imi ocupa campul vizual", iar cateva minute mai tarziu: "Nu reusea deloc sa-mi ocupe campul vizual." In cea de-a saptea sedinta, tot el, referitor la peisaj: "...este multa agitatie... dar nu este agitant (agitatie)... este placut..." In general, subiectii au considerat foarte dificila descrierea sentimentelor si a perceptiilor lor din timpul meditatiei. "Este foarte greu de spus in cuvinte", a fost un comentariu frecvent. Aceasta dificultate parea ca se datoreaza partial dificultatii de a descrie experienta fara termeni contradictorii si nepotrivirii termenilor din vocabularul lor descriptiv cu ceea ce experimentasera in meditatie.

Dezvoltarea barierelor impotriva stimulilor: Unul dintre scopurile principale ale experimentului a fost verificarea ipotezei ca in timpul practicii subiectii contruiesc bariere psihice organizate si stabile, impotriva stimulilor perturbatori interni sau externi. S-a remarcat o crestere gradata a abilitatii de a tine departe agentii perturbatori. Acest fenomen a avut doua componente: 1) o descrestere a efectului de distragere a stimulilor, 2) o descrestere a inregistrarii constiente a stimulilor.

Subiectul A a afirmat ca ceea ce era la inceput o activitate care cerea efort a ajuns ca la sfarsitul seriei de sedinte sa nu mai presupuna nici un fel de efort. Dupa cum spunea: "a inchide exteriorul" a devenit "natural". Mai specific, dupa a sasea sedinta, subiectul A a remarcat: "Sunt sigura ca in acel moment era blocata perceperea sunetelor. In acel moment tot ceea ce era exterior iesise din constienta mea... cand ea a revenit, am putut auzi din nou inregistrarea. In acea secunda nu auzeam absolut nici un sunet. Era ca si cum intreaga lume ar fi fost cufundata in tacere." Aceasta stare a mai fost atinsa de subiectul B, in cea de-a noua sedinta: "Cred ca am auzit cam o patrime din ticaiturile ceasului. Sunt sigur ca nu le-am auzit pe toate. Celelalte sunete au fost ca si inexistente." In cea de-a douasprezecea sedinta, subiectul B a afirmat: "...sunetele nu sunt atat de suparatoare. Exista un anumit grad de control.... un fel de generalitate... familiaritate... am invatat intr-un fel sa le tin departe."

Cel mai putin deranjant stimul a fost muzica linistita (cu o linie melodica omogena) si volum scazut. Foarte deranjante au fost pasajele in proza clar audibile care prezentau un anumit grad de interes personal pentru subiecti si pasajele de trecere de la un tip de sunet la altul. Subiectii au afirmat ca la inceput fiecare astfel de trecere ii scotea din stare. Spre sfarsit insa, pe masura ce sedintele au continuat, acesti stimuli au devenit din ce in ce mai putin deranjanti.

Atasarea personala de obiectul de meditatie: Foarte surprinzatoare a fost implicarea personala a subiectilor in ceea ce priveste vasul, judecand dupa reactia pe care au avut-o in cea de-a treisprezecea sedinta, in care nu se asculta decat caseta, iar obiectul de meditatie fusese scos din camera. Toti subiectii isi indreptau privirea spre locul unde fusese vasul si parea ca absenta lui ii socheaza. Subiectul B a glumit: "Hei, termina. Pune-l la loc. Unde l-ai ascuns?" El privea foarte des spre locul unde fusese obiectul si parea deranjat. "Sunt dezamagit sa nu-l vad acolo. Este ciudat." A spus de asemenea ca vasul ii parea a fi cel important lucru din camera si absenta sa era deranjanta. Subiectul A nu a facut comentarii verbale, dar disconfortul era evident. Intr-un interviu ulterior, el a spus: "Iti amintesti ce incantat fusesem prima oara - ca si cum gasisem o jucarie. Iar ultima oara parea ca am pierdut ceva important, mai important decat un simplu obiect neanimat cu care ma obisnuisem... era ca un fel de experienta emotionala de nostalgie, de ramas-bun de la cineva care te invatase ceva... era cel mai viu obiect din camera."

In timpul celei de-a treisprezecea sedinte, subiectul A a fost mai putin capabil de concentrare decat se asteptase, iar vasul ii aparea mereu in minte. Subiectul C de asemenea vedea vasul cu ochii mintii, ca si cum era acolo. In general, toti subiectii s-au comportat ca si cum pierdusera ceva de care erau foarte atasati.

Factorul placere:
Toti subiectii au fost de acord ca sedintele fusesera placute, interesante si valoroase. Cand o neplacere aparea, era datorata nelinistii in ceea ce priveste pierderea controlului cerut si sentimentului de esec - ca nu vor actiona conform asteptarilor.


Sursa: www.yogaesoteric.net