Ploaia Care Va Veni..., le va potopi pe toate Optiuni

[The Dude]

adevarul...

Se spune ca intr-un loc de pe lumea asta exista un magazin care comercializeaza adevar.
Un om sincer si bine crescut, dar in dezacord total cu gradul de adevar pe care il purta cu sine (din nastere, ori dobandit) decide ca astfel, prin achizitie, sa isi completeze bagajul cu ceea ce ii lipsea.

Intrat in magazin, constata curand ca toate produsele expuse contineau adevar numai procentual: sampon de par cu 65% adevar, crema de ghete cu 40% adevar, lichior de anason cu 75% adevar, covrigi cu susan avand 50% si in sfarsit tot felul de alte produse, niciunul cu un continut de adevar mai mare de 85 de procente..

Contrariat, omul nostru se adreseaza unui vanzator intrebandu-l daca magazinul nu are in oferta sa de produse si adevar pur

E un produs care se vinde tare greu, aproape deloc si este cerut de foarte putina lume..
Nu are mare cautare, insa magazinul nostru are in spatele rafturilor, intr-o camera retrasa, si asa ceva. Doriti sa va conduc ?

Da..sigur..Clientul era decis, asa ca s-a lasat condus de vanzator pana in fata raftului, unde in spatele unor usi de sticla asigurate existau numai cateva sticlute, toate purtand o eticheta minuscula ce anunta o concentratie de 100% adevar. Cu gesturi precise, vanzatorul a deschis usa dulapului a scos una dintre ele, apoi privind-o indelung a continuat sa ii vorbeasc clientului:

Nici nu e foarte scump. Efectul survine aproape imediat si nu exista niciun risc biologic. Va avertizez insa ca din clipa in care acest elixir isi va face efectul asupra dumneavoastra, rudele va vor abandona pe rand; la fel prietenii si colegii. Veti deveni brusc antipatic pentru toti cunoscutii. Nu veti ma putea socializa cu nimeni, iar lumea intreaga va va izola si ignora. Mai rau decat atat, dumneavoastra insiva nu va veti mai putea nici accepta si nici suporta…veti experimenta o criza existentiala acuta, cu multe si complicate imputari

Adevarul pur, pana la urma, nu e decat o altfel de otrava.
Pentru ca traim intr-o lume in care notiunea de adevar nu mai are nicio valoare
El suprima fiinta, asa dupa cum secretiile viperei, corect administrate, interzic functionarea ei organica.

Inca doriti sa cumparati o doza ?


Sa spui adevarul…..intotdeauna o alegere proasta.

Acest topic a fost editat de The Dude: 5 Oct 2012, 08:41 PM

[The Dude]

...ah capitanul suveran....

Se termina si treaba asta, cu mine frecat pe spate si incurajat de ceilalti, starnind o simpatie si un consens nemeritate dar exemplare ..insa motivat si de o doza considerabila de tequilla...

Ambarcatiunea se misca in continuare frumos si contureaza litoralul pana in zona carstica Cap Kaliakra (ceva pentru care trebuie sa fiu platit ca sa pot descrie cum se cuvine).




Infumurat peste masura Popov personal manevreaza nava milimetric printre stanci, la un moment dat reusind performanta de a se strecura printre doua coloane stergandu-le practic pe amandoua simultan. Turistii murmura cu teama, dar aplauda la final.



Suntem doar « persoane particulare » imposibil sa socializam, sau macar sa formam o opinie comuna. Nu suntem un grup. Cum e deja trecut de orele 14.00 suntem anuntati ca urmeaza pranzul ce se va servi pe puntea principala multumita vremii care permite asta. Sunt trei feluri de mancare si ma intreb in mintea mea cam pe unde e ultra-all-inclusive-ul...adica din ce as putea sa aleg ?




Cu acest prilej insa ajungem sa ne cunoastem : sase nemti, doi italieni, trei rusi, un roman, o frantuzoaica si o israelianca, toti seniori.
Cei trei nemti sunt singurii care se stiu intre ei dar nu sunt in relatii prea bune (Mosquito e usor retard). Unul de isi zice Heintz pare sa fie decanul de varsta si a si preluat controlul. Se adreseaza capitanului in numele nostru si imparte directive peste tot.

...Chipurile, peste masura de impresionat de noi capitanul a decis sa dea cep unui butoias cu rachie pe care il are la bord de mai multi ani...E doar o regie ieftina, valabila pentru toate excursiile, dar fraierii pun botul imediat. Colegii mei sunt atat de entuziasmati incat sorb licoarea ca pe apa. Desi exista si la barul ambarcatiunii si era moca, nimeni in afara mea, nu s-a interesat de asa ceva pana atunci...

Rachia e un fel de palinca....nu se bea oricum, asa ca mucificarea isi face repede lucrarea ei...Eu fac poze in draci...evreica e singura care da bine in cadru, dar e preocupata de unul din nemti si nu resusesc deloc sa o surprind...Pozeaza de fiecare data cand imi apare...E intr-un profund proces de pozare, caci isi construieste o imagine pentru alesul ei..

*************




Acum cica sa adunam niste bani, ca ciubuc pentru capitanul care s-a ostenit atat cu noi si care basca, si-a mai sacrificat si rezerva strategica de rachie....Circula un plic si o indicatie 5 euro/caciula. Cotizez.


Eiiii....decanul de varsta, cu plicul in mana, cere porta vocea si multumeste pentru traseul intelept ales, pentru excursia frumoasa si serviciile exemplare..Multumeste si zeilor pentru vreme si pentru ca au facut toata intamplarea posibilila atunci cand ea era atat de aproape de abandon...Capitanul jubileaza si da se preia megafonul in timp ce eu intervin si il interceptez..

Acest topic a fost editat de The Dude: 24 Sep 2013, 07:23 AM