Duminica, Nu vreau sa emigrez! Optiuni

[factura]

Nu o sa incep prin a zice ca suntem o generatie de ... ,hoti,ca in tara asta nu se mai poate face nimic si ca fatalismul e frate de cruce cu romanul.Eu cred ca se poate.Mai cred ca sunt mai multi oameni cu bun simt,(dar neporniti) decat restul.
Concret,ma bate rau gandul de vreo doua saptamani sa infiintez un ONG.
ONG-ul asta trebuie sa fie mic,practic,vizibil(aici,macar efectul).Sa se dizolve imediat ce isi atinge scopul.In sensul de : neeext…!

Sunt abia la inceput,pana in momentul asta stiu doar ce-mi trebuie ca sa-l infiintez.Si ca sunt in stare sa-i tin contabilitatea : ).Idei am,dar nu stiu cat de bune sunt.(o sa dau un ex. ma gandeam la restaurarea cinematografelor de pe bdul Elisabeta (deh,tot cu filmu’),dar inca nu am cercetat nimic,daca exista ceva in sensul asta.Ar putea intra aici mall/cinema clasic,un pic de brand si as face rost si de finantare.Asta era ca idee,foarte vaga,mai ales ca nu stiu cat de necesara momentan,este o actiune de genul asta)

Ii rog pe toti cei care citesc mesajul asta sa se gandeasca cel putin 5 minute(dar pe bune) la ceva aplicabil.
Mentionez(iar) ca sunt la inceput si orice descurajari sunt rauvenite.Nu sunt chiar asa de aeriana cum par,nu sunt nici optimista,sunt doar foarte frustrata (ma gandesc si la amarul pe care il au multi dintre voi cand se uita in jur si sunt (teoretic) neputinciosi.)

Ma apuc sa citesc despre rolul societatii civile intr-un stat democratic,despre ONG-uri,despre cum societatea civila poate interfera/influenta sectorul politic, economic(asta ma intereseaza in principal), o sa o fac in paralel,n-am senzatia ca o sa schimb lumea,macar sa reusesc sa fac ceva mai mult decat sa ma plang si sa ma implic actiuni simbolice.


Nu vreau sa emigrez!

p.s.Nu stiu cat de infantil pare mesajul meu,as aprecia daca ati observa ideea de ansamblu.
edit.scrisesem un cuvant urat.

Acest topic a fost editat de factura: 20 May 2010, 05:30 PM

[Nefertiti]

Eu m-am gândit la următoarele. Pornim de la ideea că principala lipsă din societatea de azi e lipsa de comunicare dintre ei şi noi. Ei fiind politicienii, guvernanţii şi tot ce înseamnă instituţii de stat, iar noi - muritorii de rând, cei care trebuie să trăiască cu deciziile lor. Decizii luate de multe ori aiurea şi fără să se ţină cont de nevoile acelui grup care însemană "noi". Şi poate că, în multe cazuri, e vorba doar de o lipsă de comunicare, de dialog.

Eu aveam o teorie, cea a Româniilor paralele - România oamenilor politici, România alegătorilor, România consumatorilor, România tinerilor pe care nu-i ascultă nimeni şamd. Dintre toate Româniile astea lipseşte un liant, un mecanism de legătură, iar din lipsa asta se naşte un fel de dialog al surzilor. Aşa că... haideţi să fim noi liantul ăsta. Intermediarul, mijlocitorul, portavocea, nu ştiu, ziceţi-i cum vreţi.

Şi am putea face asta (măcar o vreme) prin organizarea unor dezbateri publice. Să fim acel ONG care mijloceşte comunicarea dintre omul de pe stradă şi instituţiile de orice fel şi din orice domeniu. Dezbateri publice în spaţii publice - asta ar fi ideal, dar se pot discuta variante. Cu invitaţi din partea instituţiilor, care să răspundă diverselor întrebări pe o temă dată. Facem asta o dată pe lună, să zicem (din nou spun, e doar o propunere), alegem un subiect, găsim reprezentanţi adecvaţi şi îi punem faţă în faţă cu oamenii. Discuţiile trebuie înregistrate cumva, desigur, păstrate, făcută o monitorizare, găsite modalităţi de cuantificare a efectelor şamd. Nu intru în detalii organizatorice acum, să vedem întâi daca ideea vă pare ok...

Iniţial, mă gândeam la probleme de protecţia consumatorului, după care mi-am dat seama că e prea limitat domeniul, că ONG-uri în domeniu mai există, chair dacă nu musai sunt eficiente, şi că, de fapt, problema e mult mai complexă. Noi suferim de reacţie civică la modul general. Oamenii trebuie învăţaţi că au drepturi, că pot pune întrebări, să li se arate cui trebuie să pună întrebări etc. etc.

Nu ştiu dacă am fost foarte clară. Ar fi două idei de bază: ca cetăţean ai drepturi, pe de o parte; când simţi că nu primeşti în schimb ce ţi s-ar cuveni, trebuie să spui şi să încerci să comunici, pe de altă parte. Astea două trebuie legate prin dialog. Şi am putea fi noi legătura dintre ele...

Teoretic, există faimosul GDS, care nu ştiu în ce măsură face exact ce ar trebui. Poate că face, dar la un alt nivel. Noi am interveni ceva mai jos, am vorbi mai pe înţelesul omului simplu.

Şi asta se leagă de povestea iniţială, cu votul de blam. Aceea să fie latura online, "fiţuica" de care vorbim deja, iar dezbaterile să fie transpunerea dialogului în real, în "piaţă". Teme de dezbătut sunt destule, chiar prea multe.

Cred că ar trebui unite cumva şi topicurile astea două - votul de blam cu cel de aici. Sau schimbat titlul aici, măcar, să nu ne mai "splituim", pt că, la urma urmei, e vorba despre acelaşi lucru.

Na, că am reuşit să vorbesc mult. Sper să se fi înţeles ceva.