Următorul M7 Optiuni

[shapeshifter]

Image of Next Earthquake:

Epicenter: 45.6+-0.1 N, 26.6 +-0.1 E
Epicentral Area: 50km in NE-SW Direction and 20 km width
Rupture: Uni-Lateral Toward SW
Depth Range: 140 –160 km
Magnitude: M=7.3+-0.4
Time: 2007+-6

„A long-term earthquake prediction, based on the regularity of earthquake occurrences and a seismic gap theory, is presented. Especially in subduction zones, clear geophysical background (plate tectonics) and short recurrence time allow us to make practical use of the prediction. An M7 intermediate-depth earthquake occurs in the Vrancea region of Romania on average every 20 to 30 years. The last major earthquake occurred in 1986 (M7.2). According to the average rate frequency, we expect a next large earthquake will occur soon. Although a long-term prediction based on regularity of earthquake occurrences has already been carried out by Purcaru (1974) and Enescu et al. (1974), and the predicted M7 earthquake actually occurred in 1977, this prediction was not based on the seismic gap theory and the hypocenter could not have been precisely predicted. Here we show (i) that we can relocate earthquakes since 1934 quite accurately by using the modified joint hypocenter determination method developed by Hurukawa & Imoto (1992), and (ii) that past M7 class earthquakes had occurred at a depth range of 60-140 km with no overlapping of the aftershock areas, and the area at 140-160 km depth remains unbroken. Considering three seismic active time bands in each century characterized by “quasicycles“ of about 100 year identified by Purcaru (1979), and the relocation results, we propose a hypothetical scheme for the occurrence of the M7 Vrancea earthquakes, as follows: a first M7 earthquake occurs in the deeper segment (140-160 km in depth) at the beginning of each century (years 0-10), then a second M7 earthquake occurs in the midst segment (110-140 km in depth) at the midst of each century (years 30- 40), and finally a third M7 earthquake occurs in the shallower segment (80-110 km in depth) at the end of each century (years 70-90). Certainly, the focal depth of old earthquakes is not accurate, since it is estimated from seismic intensity distribution.However, historical M7 earthquakes show a clear dependence of focal depth on the particular active time interval in each century.
Purcaru (1974, 1979), Enescu et al. (1974) and Enescu & Enescu (1996, 1999) predicted from the regularity of earthquake occurrence that the next major Vrancea earthquake will occur in this decade. Considering the result of this study and the periodicity of the seismic activity over the past 1000 years, we believe that the possibility of the next M7 earthquake occurring at a depth of 140-160 km by 2010 is very high.” (N. Hurukawa, M. Popa, M. Radulian)

Acest topic a fost editat de shapeshifter: 28 Jun 2009, 06:27 PM

[shapeshifter]

1521 (data exacta necunoscuta): M ~ 6,0 Imax ~ VIII
26.10.1550: M ~ 6,5 Imax ~ IX
10.04.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
19.05.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
04.04.1628: M ~ 6,0-6,5 Imax ~ VIII
09.04.1639: M ~ 5,5 Imax ~ VII
07.12.1746: M ~ 6,5 Imax ~ IX
1-15.01.1747: M ~ 5,5 Imax ~ VII (10 seisme)
16.10.1826: M ~ 5,5 Imax ~ VII
19.02.1832: M ~ 6,0 Imax ~ VIII (11 seisme pana la 7 aprilie 1832)
07.04.1832: M ~ 5,5 Imax ~ VII
26.01.1916: M = 6,5 Imax= IX (numar mare de replici si seisme secundare cu magnitudinea pana la 5,2-5,4 grade)

Cutremurele fagarasene puternice au o tendinta de a se repeta la intervale de circa 85-110 ani; in general, o data pe secol este de asteptat un soc seismic major in regiunea Fagaras. Ultimul cutremur puternic a avut loc la 26 ianuarie 1916 (magnitudine 6,4-6,5 pe scara Richter). Cutremure de magnitudine medie, perceptibile local si regional, s-au mai inregistrat in iunie 1966 (magnitudine 4,9 pe scara Richter, epicentru langa orasul Curtea de Arges) si la 12 aprilie 1969 (magnitudine 5,2 pe scara Richter si epicentru la Campulung Muscel). Ultimul cutremur de magnitudine 4 a avut loc la 19 mai 2004, avand epicentrul la Campulung Muscel (magnitudine 4,2 pe scara Richter).

De regula, cutremurele fagarasene apar in secventa, cu socuri multiple repetate la intervale scurte de timp, cu numeroase replici dar si cutremure secundare declansate pe mici falii locale reactivate de socul principal major. Acest caracter "polikinetic" se regaseste in special in cazul cutremurelor fagarasene puternice, asa cum a fost cel din anul 1916. Si unele seisme de magnitudine moderata (in jur de 5 grade pe scara Richter) au avut acest caracter.
Cutremurele fagarasene puternice (cu magnitudini de circa 6,5 grade pe scara Richter) se resimt pe o arie de circa 200.000 de kilometri patrati, cuprinzand o mare parte din Transilvania, nordul si centrul Munteniei, cea mai mare parte a Olteniei; judetele cele mai afectate sunt, insa, Arges, Valcea, Sibiu, Dambovita si Brasov (in general, zonele aflate in apropierea epicentrului). Cutremurele moderate se resimt pe arii de circa 27.000 km patrati, iar seismele de mai mica magnitudine (in jur de 4,5 pe scara Richter) se resimt pe arii de numai 7.000 de km patrati. Intensitatea maxima a seismelor puternice (aproximativ IX pe scara Mercalli) este atinsa pe o raza de pana la 7-10 km in jurul epicentrului; pe o raza de circa 20-25 km seismul atinge o intensitate de VIII grade; aria de intensitate VII ar include, se pare, orasele Ramnicu Valcea, Sibiu, Fagaras, Brasov, Campulung Muscel, pana la nord de Pitesti.

„La 26 ianuarie 1916 la 9h39min, o zguduire puternica s-a simtit in Muntii Fagarasului si in imprejurimi. Zguduirea aceasta, care se pare ca a fost si cea mai puternica, a fost inceputul unei serii aproape continui de miscari care au contenit abia la 6 mai.

Zguduirea de la 26 ianuarie, 9h39min, a atins si poate ca a intrecut gradul 7 (dupa scara lui Cancani-Sieberg) pe un teritoriu destul de intins. [...] Privitor la limitele zonei (de intensitate mare), facem urmatoarele observatii:

Limita de la est, de la Rucar pana la Zarnesti, pare sa fie judicios trasata, fiindca informatiile pe care le avem [...] concorda cu limita pe care o da E. Otetelisanu pentru teritoriul cu zguduire maxima (cu izoseista 8). De la Zarnesti spre nord [...] am cuprins in teritoriul izoseistei 7 si comunele Vladeni, Cuciulata si Homorod.
Limita de nord, de la Homorod pana la Alba-Iulia [...], lasa in cuprinsul zonei epicentrale localitatile Fagaras, Arpasu, Porumbacu, Selimbar, Turnisor, Apold si Alba-Iulia.[...] curba de acest grad (7) ar trebui trasa de la Fagaras spre Turnu-Rosu si de acolo spre Alba-Iulia.
Limita de vest am tras-o asa cum este trasa de E. Otetelisanu, admitand ca daca a indreptat aceasta linie de la valea Oltului spre vest, a facut aceasta intemeiat pe informatii pe care le-a avut din comunele Brezoi, Saliste, Malaia si Voineasa pe valea Lotrului.
[...] Stim de exemplu ca pe valea Argesului s-a daramat cetatea lui Tepes, ceea ce ar arata o intensitate de gradul 7 cel putin; ca in unele vai s-au produs crapaturi de 10-15 cm, fapt care arata tot o intensitate superioara sau cel putin egala gradului 7. In valea Oltului transilvanean se pare ca zguduirile au atins acelasi grad (gradul 7) si la Fagaras.
[...]
Dupa cutremurul principal de la 9h39min au urmat in aceesi zi si in multe din zilele urmatoare, pana la 6 mai, o serie intreaga de zguduiri, unele mai slabe, altele mai puternice,simtite mai ales la poalele muntilor, intre Olt si Dambovita. ”

Se pare ca in ultimii 600 de ani in zona Fagaras s-ar fi produs 9 seisme cu magnitudinea 6-6,5 pe scara Richter si intensitatea maxima in zona epicentrala mai mare de gradul VII pe scara Mercalli. Totusi, in ultimii 300 de ani cutremurele fagarasene importante s-au succedat la intervale de 84-86 de ani, astfel: 1746, 1832, 1916. Vedem ca dupa evenimentul de magnitudine 6,5 din anul 1916 intervalul s-a lungit si a depasit chiar 90 de ani. Vasile Marza aprecia, intr-un studiu al sau, ca in cazul cutremurelor puternice din zona Muntilor Fagaras, putem vorbi de o ciclicitate remarcabila, de o recurenta a evenimentelor seismice puternice la un interval de 85+/-15 ani. Deci 85 de ani IN MEDIE, dar cu o abatere de pana la 15 ani in plus sau in minus. Asta inseamna ca un cutremur fagarasan puternic (M=6-6,5) se poate repeta, teoretic, la intervale de timp variind de la circa 70 de ani la circa 100 de ani. Deci un cutremur important in zona ar putea sa mai intarzie, teoretic, pana cel mult in jurul anului 2016.
Evident, lucrurile sunt mai complicate in practica, zona nu este atat de bine studiata precum e Vrancea. Oricum, din punct de vedere al efectelor, intensitatea cea mai mare se resimte in imediata vecinatate a epicentrului, scazand insa destul de repede cu cresterea distantei fata de epicentru.

Izoseistele trasate cu rosu apartin seismului fagarasan din 1916, in timp ce cu verde sunt trasate izoseiste ale unui cutremur local de la Campulung Muscel, iar cu albastru sunt cele ale unor cutremure cu focare pe Valea Oltului. Dar sa revenim la puternicul cutremur din zona Fagaras din 26 ianuarie 1916, seism al carui epicentru se pare ca a fost situat in zona Cumpana-Piscul Negru, la extremitatea nordica a actualului lac Vidraru. Observam ca efectele macroseismice ale acestui cutremur au fost mai intense spre Transilvania, ceea ce este foarte interesant; la Sibiu s-au produs stricaciuni mari si este probabil ca urmatorul cutremur fagarasan sa afecteze din nou, destul de sever, orasul Sibiu. Pe de alta parte, remarcam ca izoseistele au fost prelungite mult spre nord (chiar pana spre Ucraina), spre sud (pana prin centrul Bulgariei) si spre vest, dar spre est alungirea izoseistelor este mult mai mica, ceea ce arata faptul ca intensitatea cutremurelor fagarasene puternice scade mult mai repede spre EST decat spre celelalte directii. De asemenea, exista amplificari de intensitate in Oltenia, unde cutremurul a fost bine resimtit. In Muntenia, seismul a putut fi resimtit pana catre partea centrala si de rasarit, la est de Valea Ialomitei intensitatea fiind foarte redusa; la Bucuresti, cutremurul a fost simtit in special in interiorul cladirilor, dar nu a provocat nici un fel de pagube.
Asadar, examinand aceasta harta, se poate constata ca seismele fagarasene se propaga cu deosebire (in ceea ce priveste efectele lor macroseismice) catre NORD, VEST si SUD, si mult mai putin spre EST, ca si cum un fel de "bariera" ar "frana" si atenua undele seismice ale cutremurelor fagarasene.
Se stie ca aceste cutremure prezinta o anumita ciclicitate, estimata la 85-100 de ani, plus sau minus 10 ani, ceea ce ar insemna ca in urmatorii cel mult 10-15 ani ar fi totusi de asteptat un alt cutremur mare in zona, cu o magnitudine de pana la 6,5 grade pe scara Richter, la o adancime focala de 10-20 km; cel mai probabil, epicentrul ar trebui sa se afle in coada lacului Vidraru, la fel ca si in 1916.



Acest topic a fost editat de shapeshifter: 10 Aug 2009, 02:18 PM