1521 (data exacta necunoscuta): M ~ 6,0 Imax ~ VIII
26.10.1550: M ~ 6,5 Imax ~ IX10.04.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
19.05.1571: M ~ 5,5 Imax ~ VII (2 seisme)
04.04.1628: M ~ 6,0-6,5 Imax ~ VIII09.04.1639: M ~ 5,5 Imax ~ VII
07.12.1746: M ~ 6,5 Imax ~ IX1-15.01.1747: M ~ 5,5 Imax ~ VII (10 seisme)
16.10.1826: M ~ 5,5 Imax ~ VII
19.02.1832: M ~ 6,0 Imax ~ VIII (11 seisme pana la 7 aprilie 1832)07.04.1832: M ~ 5,5 Imax ~ VII
26.01.1916: M = 6,5 Imax= IX (numar mare de replici si seisme secundare cu magnitudinea pana la 5,2-5,4 grade)Cutremurele fagarasene puternice au o tendinta de a se repeta la intervale de circa 85-110 ani; in general, o data pe secol este de asteptat un soc seismic major in regiunea Fagaras. Ultimul cutremur puternic a avut loc la 26 ianuarie 1916 (magnitudine 6,4-6,5 pe scara Richter). Cutremure de magnitudine medie, perceptibile local si regional, s-au mai inregistrat in iunie 1966 (magnitudine 4,9 pe scara Richter, epicentru langa orasul Curtea de Arges) si la 12 aprilie 1969 (magnitudine 5,2 pe scara Richter si epicentru la Campulung Muscel). Ultimul cutremur de magnitudine 4 a avut loc la 19 mai 2004, avand epicentrul la Campulung Muscel (magnitudine 4,2 pe scara Richter).
De regula, cutremurele fagarasene apar in secventa, cu socuri multiple repetate la intervale scurte de timp, cu numeroase replici dar si cutremure secundare declansate pe mici falii locale reactivate de socul principal major. Acest caracter "polikinetic" se regaseste in special in cazul cutremurelor fagarasene puternice, asa cum a fost cel din anul 1916. Si unele seisme de magnitudine moderata (in jur de 5 grade pe scara Richter) au avut acest caracter.
Cutremurele fagarasene puternice (cu magnitudini de circa 6,5 grade pe scara Richter) se resimt pe o arie de circa 200.000 de kilometri patrati, cuprinzand o mare parte din Transilvania, nordul si centrul Munteniei, cea mai mare parte a Olteniei; judetele cele mai afectate sunt, insa, Arges, Valcea, Sibiu, Dambovita si Brasov (in general, zonele aflate in apropierea epicentrului). Cutremurele moderate se resimt pe arii de circa 27.000 km patrati, iar seismele de mai mica magnitudine (in jur de 4,5 pe scara Richter) se resimt pe arii de numai 7.000 de km patrati. Intensitatea maxima a seismelor puternice (aproximativ IX pe scara Mercalli) este atinsa pe o raza de pana la 7-10 km in jurul epicentrului; pe o raza de circa 20-25 km seismul atinge o intensitate de VIII grade; aria de intensitate VII ar include, se pare, orasele Ramnicu Valcea, Sibiu, Fagaras, Brasov, Campulung Muscel, pana la nord de Pitesti.
La 26 ianuarie 1916 la 9h39min, o zguduire puternica s-a simtit in Muntii Fagarasului si in imprejurimi. Zguduirea aceasta, care se pare ca a fost si cea mai puternica, a fost inceputul unei serii aproape continui de miscari care au contenit abia la 6 mai.
Zguduirea de la 26 ianuarie, 9h39min, a atins si poate ca a intrecut gradul 7 (dupa scara lui Cancani-Sieberg) pe un teritoriu destul de intins. [...] Privitor la limitele zonei (de intensitate mare), facem urmatoarele observatii:
Limita de la est, de la Rucar pana la Zarnesti, pare sa fie judicios trasata, fiindca informatiile pe care le avem [...] concorda cu limita pe care o da E. Otetelisanu pentru teritoriul cu zguduire maxima (cu izoseista 8). De la Zarnesti spre nord [...] am cuprins in teritoriul izoseistei 7 si comunele Vladeni, Cuciulata si Homorod.
Limita de nord, de la Homorod pana la Alba-Iulia [...], lasa in cuprinsul zonei epicentrale localitatile Fagaras, Arpasu, Porumbacu, Selimbar, Turnisor, Apold si Alba-Iulia.[...] curba de acest grad (7) ar trebui trasa de la Fagaras spre Turnu-Rosu si de acolo spre Alba-Iulia.
Limita de vest am tras-o asa cum este trasa de E. Otetelisanu, admitand ca daca a indreptat aceasta linie de la valea Oltului spre vest, a facut aceasta intemeiat pe informatii pe care le-a avut din comunele Brezoi, Saliste, Malaia si Voineasa pe valea Lotrului.
[...] Stim de exemplu ca pe valea Argesului s-a daramat cetatea lui Tepes, ceea ce ar arata o intensitate de gradul 7 cel putin; ca in unele vai s-au produs crapaturi de 10-15 cm, fapt care arata tot o intensitate superioara sau cel putin egala gradului 7. In valea Oltului transilvanean se pare ca zguduirile au atins acelasi grad (gradul 7) si la Fagaras.
[...]
Dupa cutremurul principal de la 9h39min au urmat in aceesi zi si in multe din zilele urmatoare, pana la 6 mai, o serie intreaga de zguduiri, unele mai slabe, altele mai puternice,simtite mai ales la poalele muntilor, intre Olt si Dambovita.
Se pare ca in ultimii 600 de ani in zona Fagaras s-ar fi produs 9 seisme cu magnitudinea 6-6,5 pe scara Richter si intensitatea maxima in zona epicentrala mai mare de gradul VII pe scara Mercalli. Totusi, in ultimii 300 de ani cutremurele fagarasene importante s-au succedat la intervale de 84-86 de ani, astfel: 1746, 1832, 1916. Vedem ca dupa evenimentul de magnitudine 6,5 din anul 1916 intervalul s-a lungit si a depasit chiar 90 de ani. Vasile Marza aprecia, intr-un studiu al sau, ca in cazul cutremurelor puternice din zona Muntilor Fagaras, putem vorbi de o ciclicitate remarcabila, de o recurenta a evenimentelor seismice puternice la un interval de 85+/-15 ani. Deci
85 de ani IN MEDIE, dar cu o abatere de pana la 15 ani in plus sau in minus. Asta inseamna ca un cutremur fagarasan puternic (M=6-6,5) se poate repeta, teoretic, la intervale de timp variind de la circa 70 de ani la circa 100 de ani. Deci un cutremur important in zona ar putea sa mai intarzie, teoretic, pana cel mult in jurul anului 2016.Evident, lucrurile sunt mai complicate in practica, zona nu este atat de bine studiata precum e Vrancea. Oricum, din punct de vedere al efectelor, intensitatea cea mai mare se resimte in imediata vecinatate a epicentrului, scazand insa destul de repede cu cresterea distantei fata de epicentru.
Izoseistele trasate cu rosu apartin seismului fagarasan din 1916, in timp ce cu verde sunt trasate izoseiste ale unui cutremur local de la Campulung Muscel, iar cu albastru sunt cele ale unor cutremure cu focare pe Valea Oltului. Dar sa revenim la puternicul cutremur din zona Fagaras din 26 ianuarie 1916, seism al carui epicentru se pare ca a fost situat in zona Cumpana-Piscul Negru, la extremitatea nordica a actualului lac Vidraru. Observam ca efectele macroseismice ale acestui cutremur au fost mai intense spre Transilvania, ceea ce este foarte interesant; la Sibiu s-au produs stricaciuni mari si este probabil ca urmatorul cutremur fagarasan sa afecteze din nou, destul de sever, orasul Sibiu. Pe de alta parte, remarcam ca izoseistele au fost prelungite mult spre nord (chiar pana spre Ucraina), spre sud (pana prin centrul Bulgariei) si spre vest, dar spre est alungirea izoseistelor este mult mai mica, ceea ce arata faptul ca intensitatea cutremurelor fagarasene puternice scade mult mai repede spre EST decat spre celelalte directii. De asemenea, exista amplificari de intensitate in Oltenia, unde cutremurul a fost bine resimtit. In Muntenia, seismul a putut fi resimtit pana catre partea centrala si de rasarit, la est de Valea Ialomitei intensitatea fiind foarte redusa; la Bucuresti, cutremurul a fost simtit in special in interiorul cladirilor, dar nu a provocat nici un fel de pagube.
Asadar, examinand aceasta harta, se poate constata ca seismele fagarasene se propaga cu deosebire (in ceea ce priveste efectele lor macroseismice) catre NORD, VEST si SUD, si mult mai putin spre EST, ca si cum un fel de "bariera" ar "frana" si atenua undele seismice ale cutremurelor fagarasene.
Se stie ca aceste cutremure prezinta o anumita ciclicitate, estimata la 85-100 de ani, plus sau minus 10 ani, ceea ce ar insemna ca in urmatorii cel mult 10-15 ani ar fi totusi de asteptat un alt cutremur mare in zona, cu o magnitudine de pana la 6,5 grade pe scara Richter, la o adancime focala de 10-20 km;
cel mai probabil, epicentrul ar trebui sa se afle in coada lacului Vidraru, la fel ca si in 1916.