Dacii Si Tracii - Originea Românilor, 7ooo BC - Limba dacilor si limba română Optiuni

[infinitty]

http://en.wikipedia.org/wiki/Vulgar_Latin

http://en.wikipedia.org/wiki/Lapis_Niger

http://en.wikipedia.org/wiki/Duenos_Inscription

http://en.wikipedia.org/wiki/Lapis_Satricanus

http://en.wikipedia.org/wiki/Twelve_Tables

http://en.wikipedia.org/wiki/Lucius_Cornel...Scipio_Barbatus

http://en.wikipedia.org/wiki/Senatus_consu...e_Bacchanalibus

http://en.wikipedia.org/wiki/Gnaeus_Naevius

http://en.wikipedia.org/wiki/Plautus

http://en.wikipedia.org/wiki/Old_Latin





http://en.wikipedia.org/wiki/Daco-Thracian

Cred ca Limba ITALICA (sora cu Ibera, Ligura, Alba-albana- limba alpilor, Ilira si Traca), a condus Latina veche spre ce a devenit aceasta in cele din urma, adica spre limbiile considerate neo-latine.

ADICA: Latina s-ar fi putut sa evolueze in timp inspre aceste dialecte PRE-romanice surori cu aceasta, si nu ea sa fi produs aceste modificari in sens invers.



REX / regia = LEX / legis / legionis (-rotacizare deci ----------> REGIS /regia ).

Noi avem LEGE / LEJE (ro.), ... lejuitor,


O parte din dovezile mele provin din lexic comparat IE cat si inscriptii [ RAZEA / raze (traca de pe inelul de la Ezerovo) = RAJA /rajah (indiana) = reje /rege (ro.)] cool.gif


Daca intr-adevar in textele frigiene termenul descoperit este cu certitudine GERME, atunci acesta desigur seamana mai bine cu cognatul elen TERME / termos si nu cu slavul JAR / jarnai ?!

In mod normal, OVIDIUS poetul trebuia sa fi observat asemanarea dintre limba Dacica si Latina vulgata, DOAR daca nu cumva el se refera la limba unei clase HEGEMONE IRANO-slave (DAHI-GETAE), iar populatia supusa, carpatica, sa fi vorbit o limba de tip PROTO-italic, ... ORI poate se refera strict la FAPTUL ca s-ar fi asteptat ca DACII sa cunoasca macar putina latina, dar ei nu stiau nimic in latina, ... ASADAR Ovidius se refera la LATINA si nu la o inrudire ori ne-inrudire dintre Dacica si Latina.

De asemenea el nu arata ca Greaca ar fi apropiata de latina, caci nu il interesa, la fel el nu arata ca germanii ar cunoaste cuvinte latine, ori ca germana ar semana pe alocuri cu Latina desi noi stim ca ... NACHT=Noce=Noapte.

Deci Ovidius nu este folositor in demersul nostru caci el nu indica deloc clar nici spre stanga nici spre dreapta, ci il intereseaza doar de ce dacii nu stiu latina chiar deloc.

[Marduk]

1. GETII (tracii) au umplut lumea - se sustine arheologic.

2. Ei au raspandit o rom^na arhaica pe spatii geografice vaste (si celtii si germanii, iranicii, turanicii, au facut similar).

3. Romanii ori celtii, sau germanicii, au condus la "alterarea" "rom^nei" occidentale arhaice (?).

4. GETII au ales zonele meridionale de stepa migratia lor facandu-se prin agricultura si calare (de la Atlantic la Don).
Astfel s-ar explica disparitia tracilor.

1. Care lume?
2. Care spatii geografice vaste, Campia Dunarii si Muntii Carpati? Nu exista dovezi arheologice care sa ateste o ipoteza ce-i gadila pe multi la urechii, cum ca regatul dacilor s-ar fi intins pana in Muntii Padurea Neagra.
3. Romana arhaica a aparut dupa ce getii si daci au fost cuceriti de romani, faptul ca albaneza este oarecum "inrudita" cu limba romana nu face decat sa sustina aceasta teorie a nasterii noilor limbi latine pe aceste teritorii locuite de traci, daci si geti.
4. De la Atlantic la .....? Daca te-ar auzi Vasile Parvan ti-ar da sa citesti aceasta carte. Citeste-o si mai stam de vorba.

Acest topic a fost editat de marduk: 11 Jun 2009, 07:47 AM

[infinitty]

1. Care lume?
2. Care spatii geografice vaste, Campia Dunarii si Muntii Carpati? Nu exista dovezi arheologice care sa ateste o ipoteza ce-i gadila pe multi la urechii, cum ca regatul dacilor s-ar fi intins pana in Muntii Padurea Neagra.
3. Romana arhaica a aparut dupa ce getii si daci au fost cuceriti de romani, faptul ca albaneza este oarecum "inrudita" cu limba romana nu face decat sa sustina aceasta teorie a nasterii noilor limbi latine pe aceste teritorii locuite de traci, daci si geti.
4. De la Atlantic la .....? Daca te-ar auzi Vasile Parvan ti-ar da sa citesti aceasta carte. Citeste-o si mai stam de vorba.

Din ce limba provin limbiile neo-romanice ?!, din LATINA VULGATA, da ?!, iar LATINA VULGATA cat de veche este ?!

Limbiile neo-romanice nu puteau evolua atat de unitar plecand toate de la o limba atat de diferita precum era LATINA CLASICA.

Daca indicam spre LATINA VULGARA, ea era deja o ALTA LIMBA, o ITALIANA VERITABILA din START, desi nu stim vechimea acesteia !

ASADAR ar trebui sa discutam despre ACEASTA italica si nu despre LATINA CIUDATA din TEXTE !

Daca s-a pornit de la aceasta ITALICA VULGATA, atunci se explica conservarea formelor ROM^NESTI peste milenii (si latina vulgata, acea italica, trebuie sa fi avut varsta ROMEI cel putin).

Adica ar trebui sa cautam originea si vechimea limbii ITALICE si nu cea a LATINEI !
DECI care este vechimea LATINEI VULGATE ?!, cine poate sti ?!
Problema este ca nu toti sunt convinsi de legaturile dintre latina si latinele vulgate, asa cum sunt prezentate in mod oficial.


Acest topic a fost editat de infinitty: 12 Jun 2009, 08:08 PM

[infinitty]

Din ce limba provin limbiile neo-romanice ?!, din LATINA VULGATA, da ?!, iar LATINA VULGATA cat de veche este ?!

Limbiile neo-romanice nu puteau evolua atat de unitar plecand toate de la o limba atat de diferita precum era LATINA CLASICA.

Daca indicam spre LATINA VULGARA, ea era deja o ALTA LIMBA, o ITALIANA VERITABILA din START, desi nu stim vechimea acesteia !

ASADAR ar trebui sa discutam despre ACEASTA italica si nu despre LATINA CIUDATA din TEXTE !

Daca s-a pornit de la aceasta ITALICA VULGATA, atunci se explica conservarea formelor ROM^NESTI peste milenii (si latina vulgata, acea italica, trebuie sa fi avut varsta ROMEI cel putin).

Adica ar trebui sa cautam originea si vechimea limbii ITALICE si nu cea a LATINEI !
DECI care este vechimea LATINEI VULGATE ?!, cine poate sti ?!
Problema este ca nu toti sunt convinsi de legaturile dintre latina si latinele vulgate, asa cum sunt prezentate in mod oficial.

Am inceput de la a-mi pune intrebari cu privire la originile rom^nilor si ale limbii rom^ne si am ajuns la cateva certitudini:

1.) Suntem un popor romanic cu o limba romanica.

2.) Avem originile in proportie de 70-80 % in colonii romani, restul de 20-30 % in Traco-GETI.

3.) Asa-zisul fond SLAV din limba Rom^na este de fapt in mare masura constituit tot din termeni romanici, eventuale inovatii lexicale danubiene romanice si termeni Traco-GETICI (traco-geta facand parte din familia lingvistica SLAVO-irano-balta cu influente elenice si celto-germanice tarzi).

4.) Originea limbii rom^ne in mod special este in LATINA VULGATA vorbita si prea putine tangentwe cu limba sintetica a textelor Latina Clasica.

5.) Majoritatea populatiilor neo-romanice au aparut in urma colonizarii romane a unor zone de stepa fertila, eliminand aproape complet populatia bastinasa (Europa era dominata de paduri 70-80 % din suprafata) multe asemenea popoare traind in trecut chiar in Italia (greci, etrusci, liguri, celti, fenicieni si multi altii).

6.) Traco-GETII nu vorbeau o limba de tip ROMANIC deoarece in timp ce pelerinii italieni si spanioli medievali in drumul lor prin Tarile rom^ne au observat imediat ca rom^na este un fel de italiana stricata, IN TIMP ce romanii antici spuneau exact contrariul despre limba Traco-GETILOR, adica, ca era mult diferita de LATINA de orice fel (in plus limbiile au evolutie divergenta, asadar timp de milenii limba traco-getilor a evoluat diferit de aceea a italicilor si de Latina in mod special desi am presupune o origine comuna).

7.) In CAZ EXTREM se poate presupune ca limba traco-getilor semana cu o Rom^na sinonimica de tip arhaic, care s-a LATINIZAT in timp.

8.) Cu privire la continuitatea rom^nilor in spatiul carpatic, PORNIND de la situatia de facto, actuala, ne dam seama ca avem de a face cu o continuitate multimilenara romanica carpatica si nu poate fi vorba de nici o migratie tarzie de undeva de la sud de Dunare.

Acest topic a fost editat de infinitty: 2 Aug 2009, 03:40 PM

[Rovaniemi]

3.) Asa-zisul fond SLAV din limba Rom^na este de fapt in mare masura constituit tot din termeni romanici, eventuale inovatii lexicale danubiene romanice si termeni Traco-GETICI (traco-geta facand parte din familia lingvistica SLAVO-irano-balta cu influente elenice si celto-germanice tarzi).

război, zăbavă, zdravăn, văzduh, mirişte, mănăstire, slab, rob, scîrbă ... ce termeni romanici , ce inovaţii lexicale danubiene romanice sau ce termeni traco-getici stau oare la baza acestor cuvinte?!? că eu nu mă prind ...

[infinitty]

război, zăbavă, zdravăn, văzduh, mirişte, mănăstire, slab, rob, scîrbă ... ce termeni romanici , ce inovaţii lexicale danubiene romanice sau ce termeni traco-getici stau oare la baza acestor cuvinte?!? că eu nu mă prind ...

SLAB ------------- Ex /re-ex + debilis / labilis / bolire (lat./it.)

RAZBOI ---------- Re-ex + BELUM /bellis /belicos

Acestea sunt inovatii romanice danubiane (EX: CALENDE -----> CĂRINDAR ---------> COLEDA (slv.) ------- Corinda /COLINDA).




2.) Termeni comuni SLAVO-scito-irano-balto-GETICI: ( extrem de multi):



SANSCRITA _lexic _daca _traca _08


Marin Bărbulesu-Dacu presents more than 1200 SANSKRIT words of this primordial Daco-Indian IDENTICAL with the ROMANIAN, which from we are selectig an illustrator substance like:

1-10,unu, dvi,tri,ciatru,penci, şaş, şaptan,astan, novan, dzaccan, 100=satan,
aCASA-acaşa,
aci-ake,
acu-acu,
ADAPA-padapa,
adesea-adesa,
adică-adica,
adâncit-udancita,
aer-ajira,
afară-apara,
albină-alini,
alerga-lergam,
anapoda-anupada,
anume=anumâ,
APĂ=AP,APA, APOS,
apăsat-apasabda,
apus-apasc,
arde-ardami,
ARIN-arana,
a asemăna-samana,
aşa-aşa,
astupa-stâpiâmi,
aţa-atca,
AZI-adia,
balamuc-balimuca,
BALAUR-balavat,
baltă-balâha,
bandă-banda,
baniţă-banica,
bardă-bardhaca,
basm-basma,
băiat-avibâiatamâmi,
bănie-BAN, pan,
bălaie-balacsa,
bătrână-vatarama,
CAI-haia,
camaşă-camamaşa,
cameră-camera,
cana-cana,
cap-capala,
car-carsu,
casă-csha,
caş-cşu,
cazma-cazma,
caznă-cazna,
CĂRĂMIDĂ-crmidza,
CĂRUŢĂ-crunita,
cânepă-cana,
cârpă-carpsah,
cârcă-carca,
CEAS-cias,
ceată-CITA,
ceaţă-ciata,
cerc-cerde,
chiag-cag,
cimitir-câmitra,
crăpa-crapaiami,
custură-castra,
CURVAR-carvara,
CUŢIT-cuţ,
dădăci-dadâca,
dărâma-darâmi,
degeaba-duciaba,
dinte–denta,
două săptămâni-dwesaptâha,
dor-dwar,
drac-racjas,
DRUM-dru,
dubă-dabba,,
a se duce-dutiami,
DUH-druh,
duios-duvas,
DUŞ-duş,
duşman-duşman,
dur-dur,
a dura -dura,
eapă-eciva,
este-asti,
fală-fala,
frate-vrate,
GARD-cardis,
GAURĂ-gaura,
a se găsi-samugassâmi,
găteje-gatejas,
gâscă-hansica,
genunchi-ganaca,
gingie-gingina,
greu-guru,
GURĂ-gora,
HAN-han (ospătărie),
hotar-hotu,
HOŢ-cioţa,
hrană-cirana,
a HULI-holâmi,
iacătă-ecata,
IAD-jadu,
iama-yama,
IATAGAN-ciatagni,
ieşi-iş,
INIMA-ianma,
a IUBI-iub,
a îmbrânci-brasyâmi
îndărăt-aderat,
ÎNGER-angiras,
înserat-avesara,
învârti-vârtati,
întări-antarita,
a ÎNVĂŢA-invati,
a înveli-vallami,
jale-jwala,
JAR-ghar,
jigodie-jagdi,
jilav-jala,
JUG-yuga,
a JURA-juryâ,
labă-lab,
laţe-laţua,
a lăia-layami,
LIMBĂ-lamba,
a lipi-alimpâmi,
loc-loca,
a luci-abiruci,
LUP-lup,
luptă-LUPTA,
maimuţă-maiamuca,
mal-mrl,
mardeală-mardala,
MARHĂ-mrga (animal),
mazăre-mazara,
măduvă-meduva,
măgar-magarc,
măi-mâjâ,
măreţ-mreţ,
mândru-mandra,
mânz-mândza,
MELODIE-mela,
a MIŞCA-masc,
mlădiţă-mlădihta,
mosor-mosur,
mugur-mucala,
MUIERE-muherea,
a muia-amivahana,
MUST-musti,
mustaţă-mustaca,
mut-mutu,
MUTRA-murta,
a înădi-nadami,
naiba-naiba,
nas-nas,
nămete-namata,
a năpădi-upapadia,
nărav-narabu,
nărod-niroda,
născătoare-anujitra,
NECITIT-nacit,
nepot-napat,
nevastă-navasti,
NOAPTEA-nacta,
NOR-nâra,
nou-nava,
nume-nama,
oaie-avi,
OALĂ-vala,
OBADĂ-abadda,
a obosi-obositi,
ocară-OCARA,
ODAIE-odaia,
odor-odor,
OM-om,
omletă-omlet,
a OPĂRI-opariti,
opincă-upanâha,
ORAŞ-VARA,
ortac-ortac,
os-asti,
a ostoi-ostaviti,
a otrăvi-aştravi,
pace-pâca,
paloş-pala,
pală-păla,
pandur-pandur,
paparudă-paperuda,
paprică-paprica,
par-para
PARADIS-svanadisna,
paradit -paradina,
parte-partac,
PĂCAT-pacata,
păcală-pacala,
păduche-padavica,
patru-cattru,
pălit-palita,
păsat-paci,
păsărică-ciâricâ,
a păşi-caşi,
pătaş (sat) PUTNA-PATNA,
a păţi-paţâmi,
pâclă-palca,
pelasgi-balaacşi (oacheşi,ochi frumoşi),
pingea-ipangea,
a pisa-pisa,
PITĂ-PITĂ,
a piti-pete,
PLEAVĂ-plava,
ploaie-samplave,
PLUTĂ-plută,
a pluti-plu,
a pocni-apahomi
poamă-pama,
POD-PAD,
poiană-puvana,
pomană-povamâna,
POPA-gopa,
potecă-patica,
a potopi-pratapâmi,
povaţă-povacia,
praf-praga,
prag-prage,
praz-pras,
a prăda-pradaţi,
a prăpădi-prapâde,
a prăşi-prasuia,
a prăvăli-prabula,
a PRĂZNUI-prasnâmi,
a presăra-prasara,
PRIETEN-priatama,
Prisacă/ pricina-precina,
prânz-prâns,
prost-prasten,
pungă-puga,
a pupa-pupâmi,
purece-pulaca,
a puţi-piţi,
RAI-RAI,
ram-ram,
rană-vrana,
raţă-rasca,
ravăn (umed)-ravana,
a răci-racita,
RĂBOJ-rabos,
rău-ră,
a râde-rida,
a râşni-racijirnas,
râuşor-arivi,
a revărsa-ciaravarsa,
a risipi-risipati,
ROATĂ-rat,
a robi-rabi,
roşu-aruşâ,
rudenie-rud,
rugă-rage,
RUMÂN-ramana,
a rupe-rupa,
ruşine-ruş,
sac-sac,
sală-sâlâ,
salbă-salbâ,
SARE-sara,
sat-avasata,
să te VĂD-satiavâdâmi,
a săgeta-sajiaka,
SĂLAŞ-salajiya,
a semăna-samana,
sănătate-sarvatati,
săptămână-SAPTANAHAN,
sărac -sanaca,
a SĂRI-sar,
scârnă-chirna,
a se scrinti-cirantnâmi,
a scula-swalâmi,
secătură-sacâtura,
secure-sacura,
se îmbucă-sambuca,
a se sfădi-vadâmi,
SFÂNT-ASFANT,
smântână-santânica
SLAVĂ-SRAVAS,
slugă-sruşu,
SMERENIE-SMARANA,
smintit-amantu,
SOARE-swar,sura,
soartă-swârta,
spumă-spuz,
a sta-îsta,
stână-stâna,
stăvar-stavara,
STĂPÂN-stâpana,
a străluci-swaruci,
a striga-strig,
strop-trapsa,
struguri-struguhuri,
STUP-stupa,
sudoare-sreda,
a sudui-udiâmi,
SULIŢĂ-sulica,
suman-sumanas,
sunet-suânta,
sunt-sant,
sunt gata-sangata,
SUPA-supa,
SURATĂ-surată,
surâs-sanharasa,
a surpa-surpa,
SUS-ussa,
şuşanea-suşana,
sută-sata,
sutaş-satasas,
SUVEICĂ-suvasc,
a svânta-suvaha,
şag-sag,
şanţ-sankata,
să şedem-sansâdâmi,
ŞEAUA-sâeua,
ŞINDRILĂ-sandrila,
a şchiopăta-kşipati,
şir-sir,
şiră-şira,
a şopti-suapateia,
şoaptă-şabda,
ŞOIMAN-şcamân,
şoimăniţă-suamunita,
şubă-şuba,
talaz-tala,
tare-tar,
tarla-antarâla,
a TĂIA-tai,
tărâţe-trice,
TÂNJALĂ-anjăli,
TAUR-tavur,
tarapana-tarapania,
TĂU-taua,
teacă-tuaca,
temei-temei,
teşită-tejita,
TINDĂ-alindă,
târfă-trba,
a TÂRGUI-trgovanie,
a târâ-atâtorâmi,
târtiţă-târta,
tobă-tobă,
tigvă-ticva,
a topi-tapâmi,
topor-tabar,
toporaş-paraciu,
tovară(povară)-towar,
trăznit-trasnai,
a tresări-trăsati,
a trece-tr,
treaz-trda,
tu eşti-tu hesti,
tulpină-tulpinia,
ţap-sapu ,
ŢARĂ-ŢARĂ
ţarc-ţarca,
ţăruş-ţaru,
ţintaş-ţinta,
a ţipa-tip,
a uda-udacauger-udhar,
ulcică-valâcica,
ULIŢĂ-ulaoa,
uluci-uloca,
a umbla-ambâmi,
umbra-dumbra,
a se uni-samiaunajmi,
a urca-hurceâmi,
urdă-urda,
ură-ura,
urgie-urdu,
urmă-purvam,
pe urmă-purma,
URIAŞ-urias,
urs-urs,
a usca-usc,
uşă-asia,
uter-udara,
vadră-padra,
VALE-vale,
vamă-vama,
în van,gol-vansa,
vatră-varta,
vădană-vadana,
văpaie-vepas,
a vărsa-varaiâmi,
vărsaţi-varasati,
vârtej-vartena,
a vătăma-viataiâmi,
vânat-vanada,
VÂRCOLAC-VRCALANCA,
vârf-virbu,
a vârâ-varâmi,
vârtos-vârta,
a vedea-VEDAyâmi,
VEŞMÂNT-vastva,
vreascuri-vruşa,
VOCE-vacia,
viezure-vizvara,
vrajbă-vurajba,
vraişte-variiste,
zară-sâra,
zeu-diaus,
a zbura-visspulâmi,
a ZÂMBI-dzambaiâmi,
zeamă-soma,
zer-sares,
ZIUA-dziua,ziua şi NOAPTE-divanactam,
ziua se îmbucă cu noaptea-divasmbuca,
zdravăn-dhrava,
zurbagiu-dzurba,
zăpăcit-svapisita,
zvon-svanas; in accordance with Augustin Deac (I, p.378-390).


Numeralul in Romana


1. – un/una/on (celt./ger.) ----------- unus (lat.)
2. – dui /do (sans./iran./tig)--------------- duai (lit/old.prus) -------------- dou (celt.) ----------------------------- dui /doi (lat./romanic)
3. – tri (sans./iranic) -------- tri /drei/tri/tre (celt./germ.) -------- tris /treies (grec.) --------------------------treis (latgalian) ------- tri (slav.) -------- tre (alb)
4. – ţatru /ciatru (sans.) --------- petor /petuar (old.welsh/gaulish)------ cQv-_ator (lat.)
5. – cianci /panci (sans./iranic) ---------------------------------------------- cinque (lat. Vulg)
6. – saşh (sans./iranic) ------------ şheş (kurd.) ----------- seşh (lit.)---------- şhest (slavon)
7. – şapte (sans.)------------------- şhtate (alb.) ------ ------ septe (lat.) ------ seacht (celt.)
8. – oct (celt./ger./lat./gr.) -----------octo (lat.)
9. – naua (sans.)--------- naoi /nau [/b](celt.)--------- nove (lat.) ------- nava/naua (sans/iranic)
10.– daca = dzacia (sans.)-----------ziete (alb.) --------- dece (lat.) ------- dziesięć (pol.)


- Avem asadar o limba tracica arhaica, proxima italicei, ori indepartata acesteia in valorile prezentate mai sus



CUVINTE RO-SANS

Apa - Ap -Aqua
Ba - Ba
Boier - Bharu
Ol, oala - Ola
Sarpe - Sarpa
Soare - Surya -Sol-is
Vaca - Vaca
A crea, creier - Kri - Creare, Cerebrum
a citi - Cit, citta
a adapa - Padapa
Acu, acum, acuma - açça
Vaduva - Vidhava
carpator - Karpath
Cas - Ksu
Sase - Sas
Sapte - Sapta
Stapan - Stapana
A aseza - Asidami
Aripa - Antaripa
A avea - Av, avami
Azi - Adya
Asta - Asta
Buza - Guda
Cânepa - Kanapa
caramida - Krmidza
a chema - Cyami
Degeaba - Dudaba
Gata - Gata
Ocara - Apakara Pânza
Poteca - Pathaka
Pita - Pita
Soarta - Swarta (w=u)
Iata - Yatha"


ENGLISH PERSIAN EQUIVALENT WORDS WITH SIMILAR PRONUNCIATION USING ETYMOLOGY TECHNOLOGY
bed patu
best behesht
boy boy'gan
cup cub
sky ashku
establish, stable stabr
forget feraghat
word verd
wright, wrought rikht




SANSKRIT LANGUAGE - ORIGIN
Sanskrit Language

LEXICAL COMPARISON OF SANSKRIT AND LATVIAN

The Sanskrit language is a dead language attested only in written works
several thousands of years old. Latvian still exists.
Sanskrit
Word Latvian
Word Meaning
(identical for both languages)

asmi esmu "am"

asru asaru "tears of the eye"

asti esti "to eat"
avata avuota "spring water, source"
bhalto baltuo "light, bright, white"

bhuti buti "be, exist"

cathurth ceturta "fourth"


dala dala "part, division"

dina diena "day"

Dyaus Dievs "Deus, God"
devah devej "giver"

dusim duosim "give, will give"

duris duris "door"


ga*s guovs "cow"
gospada guovs peda "cow track"

jiv dziv "alive"
j*vati dzivuoti "live"


katha ka ta "how that"
kada kad "when"
kas kas "what"
kataras katris "each"


n*kt nakt "night"

pluti pludi "flood"

sad sed "sits"

sunas sunis "dog"
sth stav "stand"
slaviti slaveti "praise, glorify"
svanta svinet "holy, celebrate"

saditi staditi "plant"

svarah svara "weight, force"


tava tava "yours"
tatha ta ta "there"
ti edi "eat"

trayas tris "three"
trasati triceti "tremble"

ud*n uden "water"

udhar udr "otter"


vayus vejis "wind"
vrkas vilks "wolf"
vira vira "man, husband"
vrdhi vardi "words"

Dev datta Diev duota "God given"

Kiat (sans.) = quantum (lat.) = Cat ? (ro.)
Oala (sans.) = Olicela (lat.) = oala (ro.)
Vrate (sans.) = Fratre (lat.) = frate (ro.)


Cautand sa pricep ceva din sanscrita pe WIKTIONARY am vazut ca pasarelele CUNTI=C^NTA, NASA=NAS, PRIYA=PRIETEN,PRIELNIC, DHRSNOSTI=D^RZ , PURUSH=PORECLITU, persoana, PER SCORILO
API=APOI (latinescul QUIDEM), API-API=APOI SHAPOI,CAPI=C-APOI, AASAN=ASEZAT,SHEZAND, SHEZUT, RUUP=a RUPE,modakitatea de a rupe,frumusetea (RUPTA din cer), WES=VESMANT, DAA=a DA,cu 14 intelesuri ca in rom^na, inclusiv a LOVI, DEVA=sfant, dar si demon,uriash, monstru, preot, MADHU=MIED,MIERE, MAAN=ASEMANATOR, CON=CONCI,sCOICA, UDRA=vIDRA, UD=UD, UDAN=a UDA, AVASA=cAUSA,ASEZARE, VAAJA=VANJOS,VAJNIC,V^J^IT, VAMATI=a VOMA, MANJARA=M^THA, NABHAS=NOr, GANDF=DAMF, KAM=ocupatie, CHEMARE, SARVARA=inSERAT, JIVATI=JIVINA, DAHAIATI=a DA sa suga, DOICA, DIRGA=D^RA lunga,AP=APA, NAAM=NUME, CAISA=CUm, KITNA=C^T; Hindi IEK, DO, TIIN, CHAAR, PANC, CEH, SAAT, AAT, NAU, DAS, 100=SAU, THORA=o TH^RA, ADICA=mai mult, YOGA=JUG,unire, VEDA=a cunoaste, a VEDEA, HARSHA=placere, erectie, H^RJOANA, ANEKA=ANEXA, a ADAUGA, DHRTA=a pURTA, DOSHA= pe DOS, CITTA=a CHITI, gandi,thinti,aminti,
CHACCAR=CERC, roata,nu CAR, DEVA,DIVA=ZIUA,ZEU, AB=acum (ABIA), DOPE HAr=DUPA masa, SHAAM=SEARA, ACCA !=AHA !, GANJA, GANJIYAA=C^NT,GANGURIT, GURCHA=CIURDA, KAMAN=soarta,a munci,inHAMAT, a se inHAMA, VISHNU=stap^nul trecutului, prezentului si viitorului, VESHNICIA, PAASAADA=PAlat, POSADA (inclusiv in Sardinia), ASHA=adevar, ASHA, DRUJ=minciuna, a inDRUGA, MITRAH=un prieten, cu METRE, MOCSHA=toponim rom^nesc;"din ciclul mortii si renasterii, MADANAS=dragoste, a bate MATANII, NAMASHTE=plecaciuni, MISHCARI, SAMSAR=SAMSAR (ce poate trece ceva), SARI=veshmant,SARICA, SHARCARA=ZAHAR, VAARI=a VARSA cu apa, DUS=R~u, DUSHMAN, DUSHYATI=a DUSHMANI, DRA- =a fugi, a-si da DRUMUL, DRAATI= a se gRABI, DRU=DRUM dupa Marin Barbulescu-Dacu, DEGH=a TOPI, DOHOT(thithei), DAHATI=a DA,lovi, a DA in foc, GNAA(GHEN)=GANGURIT,a inG^NA,AATI=UTI,UTI,la rATHE, ASMAN,ASMANAM=creMENE, AMNAR, SARVARA=
SEARA,patat,balthat,SUR?SHARG?, AVIKA=OITHA, PATATI=falls, caderi, PATHANIE, BUUMAN=la PAM^NT, PARNAM=frunze, in PERNA?, MAHA=MAre, MAHER, MIHAI, CARMAD-HAARAYA=action carrying=
a CARA cu HARABAIA sau in HARABAIE, TRI-LOCA=TREI LOCURI, trei LUmi, PAADA=PIcior, PIEDICA, PAANI=m^INI, PAANIPAADAM=maini si picioare,membre,MAATAA=MATA, PITAA=TATA, PITARAU=PARInthi, DIVE-DIVE=ZI DE ZI, VAAC=VOCE, VOrba, VORBIRE,limba, NADI=river=NAmol, NOroi,TAU(iaz),AACAARA=muratura, ACRITURA, VAREN=primaVARA, AMRTA=NEMURITOR, frumos,
DAYAA=DAR, DARUIRE,simpatie, SAMSHKAAR=educatie, SHCOALA, perfectiune, GATI=motion, a se preGATI, a se G~TI;wife of PULAHA, DADHATI=to DO, Gr.TITHEEM, Latin FACIOO, a DA (a pedepsi), a DA
peste, a DOri, VAHATI=Gr.EKHOO, L.VEHOO, lacrimi VARSATE, AKSHI=OKISHORI, L. OCULUS, Gr.OSSE, MRTYU=MORTU, SATIVA=SUFLETU, TAAMASA=TAMPIT, CAARYA=a CARA,CARIERA (12 intelesuri), NIRVAIRA=fara NERVI, pasnic, HRII=RUshine, VRATA=VRERE (17 intelesuri), ASSYA=gurA, mASEA, KAANTA=inKANTATOARE(7 i ), DHII=TH^fna, DRAIATI=to sleep, a DORMI de la radacina DERM-=L. DORMIO, Gr.DARTANOO, Slav DREMATI (a visa), JANI (GwEEN, 6 i)=woman,birth=JUNINCA, GIRI=munte=GORGAN,GURGUI, ARJUNA=ARGINT, ANAM=respiratie( 1 i), L.ANIMUS, ANIMAL, MAMSA=M^NZAT carne,Slavona MIASO, L.. MEMBRUM, EDA=DEAF, surDITATE, surDA, SIRAS=SHIRA(de paie), SHURA, shish-IRA=gERU, NABHIA(5 i)=NOros, AYAS=fier, AScuthish, DRUHYATI=a fi RAU, a RANI, JAANU=GENUNKI, inclusiv distanta LA GENUNCHI, JAMBHA( 9 i )=tooth=GINGIE, ZAMBET, a IMBUCA, INGHITI, JIMBLA, HIRANYA(8 i)=AURARIE, HVARATI=a INVARTI,a cURBA, GANG=to mock, a INGANA, GANGAV, a GANGAVI, a se GANGAVI, GHORA=fear=GRIJA,inGRIJIT, inGRIJORATOR, GROAZA,GROAZNIC, IIRMA=arm=ARMA, ASTI(11 i )=to be=ESTI, SUVATI=a permite, a laSA, laSATHI
ASRJ=a S^NGERA, S^NGERETE, ASI=sword, SABIE, HASTAM=scris de mana,copac si cantitate=CASTAN, ASTA-i tot, AAS=face, mouth=FAThA, L. OS, rusa USTA?, GRAS=to gnaw, a ROADE, GRASATI (6 i )
=ROS, a ROADE, a RUPE cu guRA, GHERMA(GwhER-=warm)=GER, KSHETRA=land,area=SHATRA, BHUU=PAm^nt, BUda,BUdac, SARIR=life, body,SOARTA,SORTITUL, YUGA=JUG, ASHVA=horse,SHEAUA,
VAATI ( 6 i )=wind, to injure, V^NT, VANTURI, a VANTURA, a inVINETHI, L. VENTUS, Slavonic VETR, O.E.WIND, VATSA (5 intelesuri)=a year,a boy,son,water drop,anus(VARA-VASTUSHVATI), VITHEL, Gotic WIPRUS lamb, miel, Gr.ETOS, L.VETUS, YUVAN (5 i )=young,adult,strong, good, healthy,young animal= JUNINCA, JUVETI, L. IUVENIS,Slavona JUNU, LASHATI (4 i )=to wish, to strive after, a LESHINA dupa, a se LASA dus de, VRNOTI=a VREA, a dORI, Gr.ELDOMAI, O.E.WILLAN, VRSCICA=omida ur^ta,cu par thepos, V^RCOLAC dupa M.Barbulescu ?, NAGARA=ORASH, mush=soarec, L. MUUS, PAATHA=to study,reading, PATHANIE (experienta), a fi PATHIT (invathat cu), invATHAT, a inVATHA din PATHANII (exista P->V), DHAATU=parte, ingredient, primitiv matter, DAT(indepartat), DATINA (asa a fost DAT), Hindi PATTI =f^shie de p^nza, o PARTE din p^nza, Sanscrit PATTIKAA, cu inteles similar, F^SHIE=POTECA, ABHAAO=H~U (non-existens), HAOS, VINAA=except him=nu din VINA lui, HZENTI=before=inAINTE,
FLATR=extension=umFLAT, a se umFLA, maatr=l. MATER, BHUGOL=GLOB PAMANTESC, WARNA=colour=a VARUI, VAR, proto-slavic=kashubic,VORNA (crow), koshtha=intestine, Gr.KYSTIS, coaste?
AAVAZU=voice,sound=a AUI, AUZU, ZUMZET, a ZICE, PREM=PRIETENIE, SNEHANA= L. UNCTUS=UNS, SM^NTANA, AA-VAASA=residence,dweling;WAS, to dwell,live,stop,stay=ACASA, ASHEZARE, ASHEZAT, SHEZI, PROCHATI=to ask,inquire= HA?, ROGUVA?,intREbATI?C^T? a C^TA?, L. POSCO, BHANU=light=(geam) inB^CSIT, P^cla, (straluceste) BEc (BAC=priveste in turca, PAC=priveste in limba scita a tocharicilor), AASHAA=hope= (chiar) ASHA?(o fi), SHAAKHAA (KAK-"branch"=ramificatie, brath, COArne)=crACANA, cRACANAT, CRACIT, CRACI,CRENGI, INCRUCISARE, KOSHA (30 i )=CUPA, COSH, COSHAR, COAJA de copac si de ou,COI, vulva,OU, ARBHA=Gr.ORFANOS, L. ORBUS, ROB;Sanscrita iraniana: vocabularul persan, DAAN=to know,Maghiar TAN-ar, invatator, TAN-ulni, a invatha, NAA DAN=ignorant, NA-TAN-tol, NA-TAN-g, DID=sight, vision= a DIbui, splenDID, DI-mineata,DInainte,DIncolo,DIrect, DIDE BAAN=watchman=vEDE BANUITOR, a BANUI, BANUIALA,a B^NTUI.