Fascinatia Vanatorii? Optiuni

[Carmi]

Inspirata din topicul "puscasilor" iata si un poll.
Sunteti de acord cu satisfacerea anumitor instincte umane prin uciderea unor animale?
Ce credeti ca poate provoca pasiunea pt vanatoare?Vanitatea vanatorului? nevoia de a se impune? feelingul care il are la uciderea anumalului?

[Hampu The Great]

Clopotel, ai reusit un post foarte frumos. Ma bucur ca el mi-a fost adresat mie si nu altcuiva.
Din pacate suntem opusi in esenta in problema asta a vanatului.
In speranta ca voi reusi sa pastrez nivelul, am sa iti raspund cum pot mai bine.

Clopotel--"De ce trebuie sa-l omori? - poti sa-mi raspunzi direct la intrebarea asta?"

Pai sunt multe de spus , dar uite am sa aleg o poveste al carei erou am fost in parte si eu, ce raspunde cel mai bine intrebarii tale.
In anul 2000, am obtinut o autorizatie de vanatoare "la selectie" la tap pe fondul "Calareti- Jud. Calarasi".
E bine sa sti ca tapul face parte din familia "Caprior " (Capreolus...ceva pe latina). El este masculul, iar sotia sa legitima este capra.
Copilul e ied sau iada dupa caz. Ei bine aici e problema, pentru ca o capra naste cel mai ades doi iezi, de cele mai multe ori de sex diferit. Chiar daca nu se intampla asa, pana la urma toate caprele de pe un fond vor naste intr-un sezon un numar aproape egal de iezi si iede, ori asta nu e bine.
Pentru simplificarea povestii sa presupunem ca intr-un an pe un fond s-au nascut sapte tapi, si sapte capre.
Pentru ca specia sa poata merge inainte, natura impune un numar de trei pana la zece capre pentru un singur tap.
Asa ca tapul cel mai puternic isi formeaza un card ( un ciopor) din cele mai aratoase capre, (in ipoteza propusa nu are ce alege) pe care le fecundeaza pe rand, alternativ, cu multa satisfactie (si neprotejat), pina cand acestea raman gestante.
In toata perioada rutului tapul castigator nu se ocupa decat de amor si de paza haremului propriu.
Toti ceilalti sase tapi din generatia lui care nu au fost in stare sa se impuna, incearca periodic sa il detroneze prin atacuri surpriza (dar si prin conspiratii, intrigi si uneltiri). Ei duc lupte aprige chiar si intre ei.
In final tapii inlaturati de mama natura de la procreere, alungati de turma, slabiti de lupta si macinati de neimplinirea rolului lor in viata, ajung victime usoare pentru animalele de prada (dusmanii cei mai frecventi: cainele hoinar, lupul, rasul, vulpea ). Statisticile arata ca in cazul ipotetic prezentat, maxim unul sau doi din tapii perdanti ajung sa depaseasca doi ani dupa atingerea varstei de maturitate sexuala.
Pentru un animal, indiferent care ar fi el, sa mori sfasiat de fiare, sau in neputinta de inanitie, sau de complicatiile infectiilor provocate de ranile rivalilor este un lucru groaznic.
Din acest motiv in fiecare sezon vanatorii participa la actiuni de selectie prin care animalele fara sanse reale, sau mai bine zis cele care au fost deja condamnate de mama natura, sunt eliminate.
Intr-o astfel de actiune consta si povestea mea.
Am identificat animalul cu probleme printr-o panda organizata la o hranitoare. E usor de deosbit. Trebuie sa aiba cornite, altfel e capra si e mare pacat sa impusti o capra (tragedie daca mai e si gestanta). Apoi are rani vizibile pe blana, sau burta anormal de supta, sau schioapata, sau se deplaseaza atipic. Utilizarea binoclului in aceasta faza se impune ca obligatorie.
E interzis sa vanezi la hranitoare, sau la adapat, asa ca m-am multumit doar sa il cunosc si apoi dupa ce a plecat sa ii invat semnul urmei, sa ii citesc semnatura.
Alegerea exemplarului nu am facut-o singur ci impreuna, si cu acordul paznicului de fond.
Au urmat trei sau patru zile in care am incercat sa ii deslusesc obiceiurile si rutele periodice de pasaj.
In a cincea zi am decis sa actionez, zeii insa nu au fost de acord. Hotarasera sa ii mai acorde un ragaz. Un vant din spate mi-a tradat pozitia si animalul m-a simtit cu cateva secunde inainte sa epolez (punerea armei in umar pentru a ochii).
In a sasea zi, desi erau foarte putine sanse ca tapul sa mai foloseasca acelasi drum dupa evenimentul din ajun, totul s-a terminat printr-un singur foc de carabina (cal243Winchester). Nu s-a chinuit si nici nu a mai apucat sa se deplaseze de la locul in care a fost lovit. A marcat lovitura printr-un salt pe loc, apoi s-a cabrat puternic, si asta a fost tot..

Tragic nu...Este tragic, nu fac misto (scuza cele cateva glume intercalate in poveste), vorba e daca nu cumva eu sau altul in locul meu nu i-a oferit bietului animal o moarte mai blanda decat ii pregatise destinul.

Din manualul vanatorului: "...........vanatorul modern este chemat, spre deosebire de cel de alta data, sa mentina cu arma echilibrul agro-silvo-cinegetic, precum si vigoarea si sanatatea vanatului. Cu alte cuvinte este chemat sa faca, din pasiune si pe cheltuiala proprie, un lucru care, altfel, ar trebui realizat prin munca salariata, de catre profesionisti special pregatiti in acest sens. Asa a devenit vanatoarea din zilele noastre un hobby util echilibrului in natura, dar si societatii din care face parte vanatorul."

Acest topic a fost editat de Hampu The Great: 2 Mar 2004, 04:49 PM