Vechi Triburi Pe Teritoriul României, Despre geţi, daci, bastarni, sarmaţi, carpi, goţi, gepi Optiuni

[Diogene]

La adresa http://egg.mnir.ro/pdf/nitra_2004.pdf se găseşte în limba engleză o scurtă monografie despre cultura arheologică Ipoteşti-Cândeşti (autor Eugen. S. Teodor). Aceasta acoperă teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre, din Oltenia până în sudul Moldovei, în perioada dintre Imperul Hun şi Imperiul Bulgar. Se spune că pare a fi periferia sudică, eterogenă, a culturii slave timpurii Praga-Korchak-Zhitomir. Dincolo de moştenirile dace, romane, de influenţele romane din sud, există multe elemente în comun cu acea cultură, o puternică discontinuitate faţă de culturile precedente, caracterizată îndeosebi prin omniprezenţa cuptoarele şi a surselor de încălzire, destul de rare în trecut. Pare să fie teritoriul triburilor ante, mixaje cu pregnant caracter slav. În paralel cu Anţia în aceeaşi perioadă în Ardeal şi în estul Ungariei, înclusiv în nordul Serbiei au trăit gepizii germanici. Nu îmi e clar dacă Oltenia ţinea de Anţia sau de Gepidia.

[Marduk]

Pai tocmai ca religia crestina era incompatibila cu limba traca. Precizez ca acest crestinism carpatic era popular, dupa ureche, fara preoti. Termenii crestini au venit pe filiera populatiei latinofone sud-dunarene, grupurile de populatie elenofona erau spre sudul Balcanilor.

Asa cum mai tarziu gasim slavona ca limba bisericeasca, in acele timpuri limba care propovaduia crestinismul putea fi graca, nu vad de ce crestinismul protoroman ar fi trebui sa foloseasca traca ca limba de cult? Nu inteleg ce inseamna crestinism carpatic (dobrogean) dupa ureche, fara preoti, fara slujbe? Raspandirea crestinismului presupunea ascultarea, orala a istoriei lui Isus a evangheliilor, poti sa-mi spui ce limba se folosea cu aceasta ocazie?

Limba latina si mai apoi protoromâna era vazuta ca limba crestinismului si de aceea a fost adoptata.

Nu sunt de acord cu aceasta afirmatie, in acea perioada in opinia mea limba greaca era cea mai uzitata intre crestini.

Dacii liberi (care, ca si populatia romanizata, a suferit un amestec semnificativ cu populatie slava în secolele 6-7 în Moldova, Muntenia, estul Ardealului) au preluat treptat, într-un proces ce a durat multe secole, secolele 4-9 d.Hr., comunitate dupa comunitate, noua limba, folosind-o multa vreme (poate si secole) în paralel cu limba daca si poate chiar si cu slava.

Slavona a fost folosita in biserici mult mai tarziu (vezi Chiril si Metodiu), in opinia mea limba greaca a fost limba folosita de primii crestini pe teritoriul danubiano-pontic.

Apoi, în secolele 9-11 limba se uniformizeaza pe întreg teritoriul tarii, lucru reflectat si în uniformizarea culturii materiale. Aceasta s-a datorat întetirii circuclatiei si contactelor între comunitati dupa integrarea celei mai mari parti a teritoriului actualei Românii în cadrul primului imperiu bulgar.
Omogenitatea lingvistica între grupuri de populatie situate la distante mari (din Banat pâna în Basarabia si din Maramures pâna în Timoc), lucru inexistent în alte zone de limba romanica din Europa, se datoreaza populatiei extrem de reduse existenta în spatiul carpato-danubian în secolele 4-8. Astfel, pentru secolele 5-7 în Valahia, Teodor da cifra de cel mult 50.000, cu tot cu migratori. În Transilvania populatia era înca si mai rarefiata.
Persistenta limbii celtice si germanice la populatiile vest-europene supuse romanizarii se datoreaza perpetuarii neîntrerupte a organizarii si aristocratiei autohtonilor, lucru permis de romani în toate provinciile cu exceptia Daciei. Orasele autohtonilor, conduse de aristocratia locala, ne-romana, se numeau civitates peregrinae, aveau un grad ridicat de autonomie. Lipsa acestora în Dacia romana, combinata cu reducerea drastica a dacilor si mai ales cu faptul ca toate asezarile dacice au fost desfiintate iar bastinasii au fost asezati în vetre noi, aflate în alte locuri, a dus la o romanizare rapida si durabila.

Dupa retragerea Aureliana dovezile arheologice sunt putine, practic d.p.d.v. arheologic nu stim ce s-a intamplat in Dacia dupa aceasta retragere cateva sute de ani. Este posibil ca in muntii lor dacii sa fi devenit incet protoromani formandu-si o limba colorata plina de cuvinte latine, slave, cumane, etc. In opinia mea toate acestea sau petrecut datorita interactiunii dintre cei care dominau si cei dominati, acelasi tip de relatie o gasim mai tarziu si intre vlahi si turci.

[daco-roman]

Asa cum mai tarziu gasim slavona ca limba bisericeasca, in acele timpuri limba care propovaduia crestinismul putea fi graca, nu vad de ce crestinismul protoroman ar fi trebui sa foloseasca traca ca limba de cult? Nu inteleg ce inseamna crestinism carpatic (dobrogean) dupa ureche, fara preoti, fara slujbe? Raspandirea crestinismului presupunea ascultarea, orala a istoriei lui Isus a evangheliilor, poti sa-mi spui ce limba se folosea cu aceasta ocazie?

Nu sunt de acord cu aceasta afirmatie, in acea perioada in opinia mea limba greaca era cea mai uzitata intre crestini.

Slavona a fost folosita in biserici mult mai tarziu (vezi Chiril si Metodiu), in opinia mea limba greaca a fost limba folosita de primii crestini pe teritoriul danubiano-pontic.

Dupa retragerea Aureliana dovezile arheologice sunt putine, practic d.p.d.v. arheologic nu stim ce s-a intamplat in Dacia dupa aceasta retragere cateva sute de ani. Este posibil ca in muntii lor dacii sa fi devenit incet protoromani formandu-si o limba colorata plina de cuvinte latine, slave, cumane, etc. In opinia mea toate acestea sau petrecut datorita interactiunii dintre cei care dominau si cei dominati, acelasi tip de relatie o gasim mai tarziu si intre vlahi si turci.

În Moesia Superior si Dacia raspândirea crestinismului s-a facut în latina datorita fanatismului latinoman a lui Niceta de Remesiana.

Crestinismul carpatic e cel din Transilvania, Oltenia, Moldova, Muntenia unde nu a existat organizare bisericeasca.

În Dobrogea viata urbana si organizarea bisericeasca au dainuit pâna în secolul 7, când ultimele orase dispar iar populatia romanica este redusa la mici grupuri de refugiati.

Marturiile arheologice si numele ierarhilor dobrogeni antici sunt în limba greaca cât si în latina, limba greaca fiind limba culta (un fel de slavona a timpului) iar latina limba vorbita de populatie:

http://www.arhiepiscopiatomisului.ro/istor..._arh_crest.html
http://www.arhiepiscopiatomisului.ro/istor...ierarhilor.html


În Dobrogea crestinismul a fost adus de soldati si alti cetateni de origine orientala, microasiatica.


Dacii nu au locuit numai în munti în perioada migratiilor, descoperirile sunt mai ales în zona de deal si de câmpie.

Acest topic a fost editat de daco-roman: 22 Mar 2008, 07:03 PM

[andra_v]

1. În Moesia Superior si Dacia raspândirea crestinismului s-a facut în latina datorita fanatismului latinoman a lui Niceta de Remesiana.

2. Crestinismul carpatic e cel din Transilvania, Oltenia, Moldova, Muntenia unde nu a existat organizare bisericeasca.

3. Marturiile arheologice si numele ierarhilor dobrogeni antici sunt în limba greaca cât si în latina, limba greaca fiind limba culta (un fel de slavona a timpului) iar latina limba vorbita de populatie:

1. In primele veacuri, crestnismul era raspandit in limba vorbita de catre populatia locala. In India, in dialectele respective, in randul populatiei romanice (inclusiv din Dacia), in limba latina, printre anglo-saxoni, in engleza veche, etc. Ulterior, in timpul migratiei slavilor, prin activitatea misionara a sfintilor Chiril si Metodiu, cartile de cult au fost traduse in limba slavilor.

2. Peste tot unde s-a raspandit crestinismul a existat si organizare bisericeasca; a nu se confunda ierarhia cu tirania/clericalismul. Numerosi episcopi si preoti din aceste zone au fost martirizati in timpul migratiilor.

3. Pana la Iustinian, in Imperiul Roman de Rasarit latina este limba oficiala, folosita preponderent ca limba de cult. Ulterior a fost inlocuita cu greaca.

[Diogene]

1. In primele veacuri, crestnismul era raspandit in limba vorbita de catre populatia locala.

Obţinerea unui limbaj de cult unitar nu era chiar o chestiune simplă. Cum îi spunem, toţi la fel, lui Dumnezeu, creştinului şi păgânului, crucii, bisericii, păcatului, câşlegilor, păresimilor, sânzienelor? Trebuia să existe o autoritate, cred că Nicetas a fost o astfel de autoritate. Nu era latinoman fantatic, era un preot ce îşi iubea limba şi poporul şi voia să-i dăruiască învăţătura creştină.