Vechi Triburi Pe Teritoriul României, Despre geţi, daci, bastarni, sarmaţi, carpi, goţi, gepi Optiuni

[Diogene]

La adresa http://egg.mnir.ro/pdf/nitra_2004.pdf se găseşte în limba engleză o scurtă monografie despre cultura arheologică Ipoteşti-Cândeşti (autor Eugen. S. Teodor). Aceasta acoperă teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre, din Oltenia până în sudul Moldovei, în perioada dintre Imperul Hun şi Imperiul Bulgar. Se spune că pare a fi periferia sudică, eterogenă, a culturii slave timpurii Praga-Korchak-Zhitomir. Dincolo de moştenirile dace, romane, de influenţele romane din sud, există multe elemente în comun cu acea cultură, o puternică discontinuitate faţă de culturile precedente, caracterizată îndeosebi prin omniprezenţa cuptoarele şi a surselor de încălzire, destul de rare în trecut. Pare să fie teritoriul triburilor ante, mixaje cu pregnant caracter slav. În paralel cu Anţia în aceeaşi perioadă în Ardeal şi în estul Ungariei, înclusiv în nordul Serbiei au trăit gepizii germanici. Nu îmi e clar dacă Oltenia ţinea de Anţia sau de Gepidia.

[Diogene]

"Daco-românule", dacă plăteşti bine şi promiţi să le citeşti, îţi fotografiez documentele de la congresele P.C.R. din 1960 până în 1989 să vezi şi tu care era politica în domenul istoriei.

Să luăm numai două afirmaţii ale arheologiei necritice (adică lipsite de discernământ) din "Maria Comşa - Cultura materială veche românească - Editura Academiti R.S.R. - 1978". Cică tipul de locuinţă de la Bucov - Prahova din perioada 700-1000 era cam acelaşi ca pe teritoriul întregii Dacii. S-ar putea înţelege că deja aveam o delimitare a actualei Românii. În realitate delimitarea este din 1978: atât ştia autoarea respectivă despre locuinţe, sau despre atâta era interesată. În afara vechii Dacii bordeiele puteau fi tot asemănătoare, puteau fi altfel. În altă afirmaţie "nu se exclude" în răspândirea ceramicii prelucrate cu roata după tehnologii preluate din Moesia Superior (actuala Serbie) influenţa unor refugiaţi de acolo, consemnaţi în cronici. De fapt avem o confirmare arheologică a acelor mişcări de populaţii, denumite probabil propagandistic "deportări", dar care putea fi foarte bine benevole, chiar ca urmare aunor programe religioase de strămutare în "grădina Maicii Domnului". Adică avem ultima fază a explicaţiei observaţiei de bun simţ că fata de la magazinul alimentar din colţul străzii seamănă cu o occitană de la Toulouse. Cândva nişte triburi din zona Munchen-Viena s-au despărţit din cauza Alpilor, unii au ajuns la Toulouse alţii la Belgrad şi de acolo la Bucov. Iulis Cezar le spunea "volci" atunci când avertiza că "înţeleg latineşte", dar nici cu denumirea "vlah" nu mi-i ruşine.

Acest topic a fost editat de Diogene: 17 Mar 2008, 07:04 AM