Teama, cea de toate zilele |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Ideea acestui forum nu este de a starni polemici intre cei ce cred si cei ce nu cred in astre, in Dumnezeu, in terapii naturiste, in miracole sau in ghicitul in palma.
Pragul acestui forum poate fi pasit de oricine, fara nici o exceptie, dar cei care nu sunt de acord cu ideile sau marturisirile celor care posteaza aici, sunt rugati sa se abtina in a face comentarii malitioase, sau contradictorii. Aici ne dorim sa avem coltisorul lipsit de orice stres, iar scopul real ar fi acela de a-i ajuta pe cei din jurul nostru sa se simta bine, ba chiar sa gaseasca solutii catre iesirea din situatii disperate - de ce nu?
Teama, cea de toate zilele |
24 Nov 2003, 08:43 PM
Mesaj
#1
|
|
Cea Mai Impaciuitoare Forumista din 2003 Grup: Moderator Mesaje: 2.395 Inscris: 25 April 03 Forumist Nr.: 240 |
Cred ca e foarte important sa stim sa ne controlam temerile cu care ne luptam atat de des. Cred ca numai lucruri bune se vor intampla atunci cand reusim. Si nu e greu. Hai sa ne dam o sansa.
Se spune ca la baza oricarei negativitati sta teama. Zi de zi, ne infruntam cu temeri care ne influenteaza viata la nivele nebanuite. Teama poate duce la anxietati, ne poate face sa renuntam inainte de a incerca, ne paralizeaza uneori (de multe ori...), ne face sa ne pierdem increderea in noi si in altii... Teama de esec, de "ce zice lumea", teama ca vom fi respinsi, teama ca nu suntem suficient de buni, teama ca vom fi inselati/raniti... Nu mai continui lista, va las pe voi sa va scrieti aici temerile cu care va confruntati zilnic, si poate reusim sa le spulberam. -------------------- Life is what happens to you while you're busy making other plans.
"An eye for an eye makes a blind world" - Ghandi |
|
|
(Afrodita) |
17 Dec 2003, 06:18 PM
Mesaj
#2
|
Guests |
Bine ai venit la Han Ysy!! Sincera sa fiu habar nu am ce sa-ti zic, cred ca Misti si Tudy ti-au raspuns foarte bine...
Acum, ca mi-am amintit ce zicea Misti, sa ne scriem temerile.Am observat zilele astea, cand am asistat la o incaierare, sa-i zic asa, ca mi-e foarte frica de violenta, in general...De lovituri, de violenta verbala...Stiu ca e o frica intiparita foarte bine in mintea mea de acum 4 ani(o, doamne, ce trece timpul!!), dar pur si simplu nu pot scapa de ea...Ce e ciudat e ca tocmai in acea seara, o anumita persoana a scapat de aceasta frica, ce alte dati il oprea in loc...Deci mi-a demonstrat ca se poate sa ai si curaj, chiar daca nu a iesit chiar bine Insa eu pur si simplu paralizez, nu mai vad, nu mai aud, nu mai judec nimic...Eu una si acum sunt socata de acea intamplare si ma gandesc neincetat la ea...Si mi-e ciuda pe mine ca nu am avut curajul sa fac absolut nimic(nu ca as fi schimbat eu situatia cumva, dar macar asa, sa-mi demonstrez ca nu stau degeaba cand un prieten e in necaz)...Deci, Misti, ca tot esti tu mai "in tema" sa zic asa: cum dracu' scap de paralizia ce ma apuca? Ah, ca sa nu mai zic ce frica am in mine: tot timpul ma gandesc la o chestie:"singura in Bucuresti" si imediat ma apuca groaza, mai ales noaptea...Ba chiar azi noapte am dormit cu veioza aprinsa si m-am trezit de vreo 4 ori Sunt "dusa" , irecuperabila |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 9 June 2024 - 03:33 PM |