Insula Nevazuta, [Jurnalul anushca] |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Daca doriti si dumneavoastra un Jurnal, trimiteti un mesaj in acest sens in cadrul topicului Detalii Forum.
Nou: Autorul unui jurnal are dreptul de a decide ca un mesaj scris in cadrul Jurnalului sau de catre altcineva sa fie sters. Daca doriti acest lucru, trimiteti-mi un PM cu adresa mesajului in cauza si acesta va fi sters (bineinteles, atat timp cat nu se exagereaza).
Insula Nevazuta, [Jurnalul anushca] |
8 Aug 2006, 09:24 AM
Mesaj
#1
|
|
Gazda Hanului Grup: Admin Mesaje: 8.578 Inscris: 22 February 03 Din: Hanu Ancutei Forumist Nr.: 1 |
Scrieri, ganduri, amintiri din viata anushca veti putea citi in cadrul acestui nou jurnal.
Lectura placuta! -------------------- |
|
|
9 May 2007, 02:15 AM
Mesaj
#2
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 212 Inscris: 20 February 05 Din: Lemberg (DE) Forumist Nr.: 5.754 |
Mi-am pus în cap să scap de starea care a pus stăpânire pe mine de câteva zile. Astăzi mi-a amintit o domniță de misterul ceții. Am zâmbit: acum doi-trei anișori povestea asta m-a făcut s-o îndrăgesc. Sincer vorbind, la vremea aceea, domnița era mai mult cu nasul în nori decât printre cețuri dar să presupunem că se confundă Să nu vă imaginați că prietena este acum pământeană... Nu. Dacă eu mă refugiez pe insulă ea se refugiază pe prima frunză ridicată de vânt (e și mai ușor când ai kilogramele ei ) Așa că astăzi, cu rost sau nu, m-am pus să mâzgălesc despre ceață. Mare lucru nu a ieșit (deși pierdută acolo sunt) dar măcar n-am mai stat cu mintea goală.
-Glumești? Ceața nu este tristă doar anumite lucruri te apasă chiar după ce au trecut așa cum altele... te ușurează. Bunăoară aici, nu mai departe de ieri, printre frunzele acestea minuscule se zărea un colț de deal lucind în soare și având culoarea fisticului iar dincolo, mai la stănga, se făcea drumul spre lac. Îmi amintesc că-mi plăcea să merg pe aleea acoperită cu pietriș, printre cei care aduceau fărâmituri de pâine pentru lebede, să ascult greierii la nici un metru de mine și să visez, să visez.... -Dar astăzi? -Normal că ele și astăzi sunt în același loc numai că mă apasă și simt că nu iubesc decât ceața care mi le ascunde. Răsuflarea ei urmează ritmul zilelor mele și, ceea ce-mi place a numi somnul ei, pare la fel de plin de nevinovăție, ca noaptea de rouă și la fel de monoton ca... Dar ce mai contează: o iubesc! Iubesc pielea ei umedă care o alintă neîncetat pe a mea, iubesc veacurile adunate grijuliu în patina palmelor ei... Pentru ea aș vrea să fiu străvezie, albastră, sau albă, sau poate gri aș vrea să fiu. Aș vrea să am ochii opaci și peste ei să se așeze uitarea. -Iar uitarea? -Să nu mă încuc: pot să uit totul în afară de cântecul inimii! Pentru dorința aceasta, atât de vinovat umană, aș vrea să-i cer iertare, pentru că ne potrivim... și pentru că încă o dată o trădez. Nu pot să merg până la capăt! Dar ea știe și știe că astăzi vreau să ies din învelișul meu material și ridicându-mă deasupra lumii să formăm o singură ființă. Și mai știe că numai către dimineață am să mă uit iar la arabescurile emoțiilor (acum atenuate) și o să mă întreb: unde-i soarele? Chiar ;i atunci o să mă mai alinte -ca pe o ființă fără minte ce sunt- știind că vor reveni zilele de demult când alergam s-o îmbrațișez și să-i spun că-mi e dragă. Acest topic a fost editat de anushca: 9 May 2007, 02:17 AM -------------------- "nicicand nu-ti va putea fi cuib causul acesta tarziu ce ascunde-amagirea"
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 12 June 2024 - 11:07 AM |