Parinti Si Copii, Traume, conflicte care ne afecteaza.... |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Parinti Si Copii, Traume, conflicte care ne afecteaza.... |
25 Nov 2003, 04:31 PM
Mesaj
#1
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 181 Inscris: 28 October 03 Din: Romania Forumist Nr.: 1.075 |
Meritul deschiderii acestui new topic ii revine lui Nicodim.El mi-a sugerat acest lucru..
Haideti sa vedem, cum ne influienteaza ceea ce am trait in copilarie....(poate asa imi fac si eu rost de un subiect pentru licenta..sac!) Nu, pe bune! eu sunt una din acele persoane marcate urat de ceea ce s-a intamplat in copilarie....Nu mi-e rusine sa o spun si ma lupt cu mine insami sa repar ceea ce parintii (poate din iubire prost gestionata) au stricat..... Intrati dar, fara sa bateti la usa.... -------------------- Nu vreau sa fiu om mare !
|
|
|
(Afrodita) |
26 Nov 2003, 11:47 AM
Mesaj
#2
|
Guests |
Eu una nu cred ca am acuzat-o pe mama de ceva..Ah, ba da, i-am zis o data ca nu trebuia sa ma cocoloseasca atat, dar in rest nimic.Nu cred ca poate exista o mama mai buna ca a mea...Mi-a fost mereu alaturi si la bine si la rau.Chiar daca m-a batut (si chiar rau uneori, cand eram mai mica) , chiar daca m-a pedepsit cam mult (desi parca nu am fost un copil chiar asa rau da' o bateam mult pe sor-mea ) nu tin minte s-o fi urat vreodata sau sa-i fi dorit raul.Nu, din contra, dragostea mea pt ea este in continua crestere.Cu cat ma intelege mai mult, cu cat ma strange in brate mai mult cu cat imi spune ca are incredere in mine , cu atat o iubesc mai mult.Nu am avut o copilarie fericita.Nu pot spune chestia asta.Insa mama mi-a fost mereu alaturi!!
Nu pot spune acelasi lucru si de "tata"..Indiferent ca primul sau al doilea...Pe amandoi i-am acuzat de toate esecurile mele...Amandoi sunt vinovati pt multe chestii ce mi s-au intamplat...De exemplu, daca primul tata nu voia sa ma sufoce cu perna si nu ma trezea in batai cu cureaua(la doar un an), nu as fi facut convulsiile pe fond nervos si nu as fi avut probleme cu nervii acum....Ca sa nu mai zic de al doilea, care mereu m-a denigrat si care mereu a facut tot posibilul sa nu am incredere in mine...Poate si de asta am fost mai rebela...Pt ca de atata timiditate si din dorinta de a mi-o infrange am facut multe chestii care altii nu le-ar fi facut in mod normal... Stiu ca si eu am o mare parte din vina pt unele chestii din viata mea, dar daca el nu ar fi fost omul care este(si de care mama abia acum 3 ani si-a dat seama), poate viata mea ar fi fost altfel...Cert este ca eu niciodata nu am stiut si nu voi sti ce e aia "dragoste de tata"....Si-mi pare rau pt asta...Dar asta nu ma afecteaza asa de mult cum ma afecteaza multe alte chestii...Sau poate nu-mi dau seama cat ma afecteaza? |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 16 June 2024 - 11:18 AM |