Despre Iubire, Ce s-a spus pana acum... |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Mesajele cu caracter ateist sau care au ca scop denigrarea unei religii sunt interzise in cadrul acestui forum.
Despre Iubire, Ce s-a spus pana acum... |
26 Oct 2005, 06:11 PM
Mesaj
#1
|
|
Vornic Grup: Membri Mesaje: 328 Inscris: 21 April 05 Forumist Nr.: 6.171 |
Multe au spus oamenii sporiti despre iubire si se vor mai spune, indiferent ca aceasta nu se poate cuprinde in cuvinte.
Va invit sa scrieti citate despre iubire ale inteleptilor, care v-au impresionat, care v-au dat de gandit, sau care, pur si simplu, v-au placut. Cu permisiunea voastra, incep eu: "Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic." 1 Corinteni 13,2 Acest topic a fost editat de Thelma: 26 Oct 2005, 07:29 PM -------------------- Hesychia (gr.)
|
|
|
14 Jan 2006, 04:03 PM
Mesaj
#2
|
|
Haiduc Grup: Musterii Mesaje: 66 Inscris: 11 January 06 Forumist Nr.: 7.641 |
Am căutat iubirea...
Am căutat iubirea ca pe-o cetate sfântă ca pe un cer de cântec în lumea de dureri. Am dat năvală-n lume spre tot ce ochiu-ncântă. Şi-am întâlnit durerea. Dar cerul nicăieri. Am căutat iubirea ca patrie voioasă ca pe-un pământ edenic de pace troienit, să spun odată clipei: "Rămâi, eşti prea frumoasă!" Şi-am străbătut pământul, dar pace n-am găsit. Am căutat iubirea ca pe un cer al firii. Şi-am vrut să-i ies în cale cu ramuri de finic, să sorb din cupa lumii nectarul fericirii. Şi-am spart în ţăndări cupa, căci n-am găsit nimic. Am căutat zadarnic. Dar într-o primăvară, am întâlnit în cale deodată un drumeţ. Pe umerii Lui trudnici purta o grea povară, o sarcină de zdrenţe şi cioburi fără preţ. Trecea pe-o cărăruie întâmpinând batjocuri, lăsând să-i rupă câinii din haină câte-un fald. Urca pe colţi de stâncă. Şi-n urma Lui, pe-alocuri, vedeai pe piatra rece sclipiri de sânge cald. Şi totuşi în privire avea un cer de taină cum n-am văzut în lume în ochii nimănui. Şi-am vrut să-i smulg povara. Dar am căzut cu spaimă, căci mult prea grea era povara Lui. M-am ridicat degrabă şi L-am ajuns din urmă să aflu ce comoară în sarcină a strâns. Dar am simţit că viaţa ca de-un prăpăd se curmă, când am privit prin zdrenţe cutremurat de plâns. Căci se vedea-n comoară un clocot ca de cloacă, un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri. Tot ce-i murdar şi putred în lumea asta-ntreagă vuia strivind grumazul sărmanei Lui făpturi. -Dar unde duci străine povara Ta ciudată, povară de osândă sub care-atât Te-apleci? am întrebat drumeţul. Şi El mi-a spus în şoaptă: -Spre apele uitării, ca s-o arunc pe veci... -Dar tu, vorbi străinul, urcând încet privirea, dar tu pe cine cauţi înnourat şi crunt? -Eu... am şoptit în silă, eu... căutam iubirea... -Iubirea? ... fu răspunsul străinului. Eu sunt... ....este o poezie care are darul de a spune totul.... |
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 23 May 2024 - 04:09 PM |