Jurnalul şoricuţei |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Daca doriti si dumneavoastra un Jurnal, trimiteti un mesaj in acest sens in cadrul topicului Detalii Forum.
Nou: Autorul unui jurnal are dreptul de a decide ca un mesaj scris in cadrul Jurnalului sau de catre altcineva sa fie sters. Daca doriti acest lucru, trimiteti-mi un PM cu adresa mesajului in cauza si acesta va fi sters (bineinteles, atat timp cat nu se exagereaza).
Jurnalul şoricuţei |
12 Dec 2005, 06:59 PM
Mesaj
#1
|
|
Gazda Hanului Grup: Admin Mesaje: 8.578 Inscris: 22 February 03 Din: Hanu Ancutei Forumist Nr.: 1 |
Scrieri, ganduri, amintiri din viata forumistei şoricuţa veti putea citi in cadrul acestui Jurnal.
Lectura placuta! -------------------- |
|
|
30 Dec 2005, 11:36 AM
Mesaj
#2
|
|
Vataf Grup: Membri Mesaje: 212 Inscris: 20 February 05 Din: Lemberg (DE) Forumist Nr.: 5.754 |
Soarele-şi revarsă lumina peste decor. Nici o umbră. Privirea e atrasă doar de strălucirea câtorva pietre pe care deşertul încă nu le-a învins... Mă aplec şi le culeg pentru plăcerea de a le putea simţi, sub buricul degetelor, luciul sau asperitatea şi, fiind exclus să mă împovărez cu ceva ce nu-i esenţial, după câţiva metri le redau deşertului.
Peisajul e alb incandescent. Tălpile se afundă numai câţiva milimetri. Nimic spectaculos, însă dogoarea izvorâtă din nisipul dur, supraîncins tulbură văzul pe toată circumferinţa orizontului. Retina e nevoită să îndure această nemarginită dilatare a albului. Trebuie să mă deprind a fixa depărtarea. Adesea neclare, tremurătoare, deformate de vibraţia căldurii, contururile se reconstruiesc ceva mai sus ...nisip vânt totul începe să danseze alb-auriu albastru-lăptos se roteşte mă roteşte împrumutând în sarabandă nebună auriu alb alb privire sunet fierbinte creşte în lujer de nalbă sălbatică dănţuind în milioane de exemplare albe continui un pas şi încă un pas o lume fără urme şi umbre vârtejfloareretinaretinafloarevârtej fum altfel de fum hora frenetică îmi lipeşte de obraji granule de nisip fierbinte... Tai direct nesfârşita întindere de gigantice dune. Escaladez pante abrupte de nisip, cobor încordată, urmând meandrele. Mă pomenesc într-o căldare ai cărei pereţi sunt prea verticali să-i pot escalada. Sunt captiva dunelor. Nisipul mi se pare din ce în ce mai moale. Vuiet, tunet, pustietate netedă. Tâmplele mi se zbat, iar în faţa ochilor încep să mi se rotească spirale de foc. Nisipul se sfârşeşte pentru a face loc gresiei. Caravane de cămile vin şi pleacă. Negustori bogaţi, prăvălii pline de mătăsuri, de obiecte din aur, potire cu perle. Fildeş şi pene, şofran şi boia, safire şi rubine, turbane purpurii şi bărbi negre, pânze în culori de curcubeu. Fum... Un fum des şi alb... În mijlocul pieţei, un negustor trage din narghilea şi vinde apă... Apă... Apă... cioburile fostelor oale, pietre de moară preistorice... Printre degete alunecă nisipul fin. Un pas, doi... Câteva cratiţe ruginite, un capăt de frânghie abandonat, capre, un pâlc de copaci, pături şi saci aruncaţi pe jos... Umbrele se lungesc răcoros. Privirea se odihneşte în strălucirea câtorva pietre care au învins deşertul. Prin fanta unei busole, visez steaua cea mai strălucitoare şi mai apropiată de orizont şi pornesc direct spre ea. -------------------- "nicicand nu-ti va putea fi cuib causul acesta tarziu ce ascunde-amagirea"
|
|
|
Versiune Text-Only | Data este acum: 14 June 2024 - 12:16 PM |