Ştiinţific şi Falsifiabil, este ştiinţifică falsifierea? |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Acest subforum este destinat dezbaterilor filosofice. Pentru discutii religioase va initam sa vizitati subforumul Universul Credintei.
Ştiinţific şi Falsifiabil, este ştiinţifică falsifierea? |
28 Jun 2005, 01:47 PM
Mesaj
#1
|
|
Cronicar Grup: Moderator Mesaje: 2.132 Inscris: 16 June 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 3.862 |
Recent m-am gândit la următorul lucru:
Dacă admitem criteriul popperian al falsiabilităţii, atunci apare următoarea situaţie: Pornim de la o propoziţie (Ok, în general o teorie, dar să zicem că ea poate fi exprimată printr-o propoziţie) universal afirmativă, de genul "Toţi A sunt B". Şi ne întrebăm "Este aceasta o propoziţie ştiinţifică -- adică falsifiabilă?" Să presupunem că în urma analizei ajungem la concluzia că da, este. Adică putem imagina un experiment care logic vorbind ar putea să falsifice propoziţia iniţială. Acest experiment ar putea demonstra deci că "Nu toţi A sunt B". Dar, ne întrebăm, oare propoziţia "Nu toţi A sunt B" este ştiinţifică? Adică este falsifiabilă? Ce-ar însemna să fie falsifiabilă? Ar însemna să putem imagina un experiment care logic vorbind ar putea să falsifice propoziţia -- adică să aibă drept rezultat că... "Toşi A sunt B"! Asta ar însemna ca acel experiment să exploreze absolut toate cazurile de A şi să constate că ei chiar sunt B. Ceea ce este... principial imposibil (mai ales în cazul când despre mulţimea cazurilor nu ştim dacă e finită sau nu). Ajungem la concluzia că propoziţia "Nu toţi A sunt B" (adică fix eventualul rezultat experimental negativ pe care ne bazăm când spunem că "Toţi A sunt B" e ştiinţifică) nu este o propoziţie ştiinţifică! Un exemplu concret: "Toate corpurile care au masă se atrag" este ştiinţifică pentru că ne putem imagina un experiment cu care eventual să demonstrăm că "Nu toate corpurile cu masă se atrag". Dar această ultimă afirmaţie nu este ştiinţifică, pentru că ar trebui să ne putem imagina un experiment care eventual să demonstreze pozitiv că "Toate corpurile cu masă se atrag". În concluzie, dacă o afirmaţie falsifică o teorie ştiinţifică (generală), atunci afirmaţia este... neştiinţifică! Ce părere aveţi? Greşesc pe undeva? a -------------------- Trebuie să facem ceea ce credem că e bine, dar nu trebuie să credem că ceea ce facem e bine.
|
|
|
4 Jul 2005, 03:02 PM
Mesaj
#2
|
|||||||||||||||||||||||
Vornic Grup: Membri Mesaje: 382 Inscris: 11 May 05 Forumist Nr.: 6.278 |
Nu sunt de acord. Discutia se termina doar daca spuneam "falsificabilitate = criteriu pentru ştiinţificitate".
Aici e discutabil. Spre exemplu, daca eu fac experimente de compunere a vitezelor si constat ca rezultatul obtinut nu este intotdeauna u+v, in mod natural eu nu pot avea incredere prea mare in veridicitatea rezultatelor (deoarece eu stiu in mod logic, din transformarile Galilei, faptul ca rezultatul ar trebui sa fie u+v). Daca in schimb, tu imi explici teoria relativitatii, cu principiile generale care stau la baza ei si imi demonstrezi faptul ca rezultatele mele sunt in concordanta cu aceasta teorie (inclusiv cele care erau in concordanta si cu vechea teorie), atunci situatia se schimba.
Fie O multimea observabilelor si T o teorie pe observabile. Daca T e stiintifica atunci ea are proprietatea ca "exista (cel putin) o observabila o in O a.i. o=adevarat => T=fals". Atunci nonT va avea proprietatea ca "nu exista nici o observabila o in O a.i. o=adevarat => nonT=fals". Deci nonT nu este stiintifica.
Ba eu zic ca observatia 1 ne spune tocmai faptul ca, stiintificitatea trebuie sa fie definita fara a face apel direct la probarea experimentala efectiva ("e stiintifica pt ca s-a probat experimental că e adevărată"), deoarece probarea experimentala nu poate avea valoare absoluta de adevar. Posibilitatea teoretica a probarii experimentale este cu totul altceva.
Eu zic ca acea axioma face imposibila decizia în privinţa ştiinţificităţii atat inainte cat si dupa deschiderii uşilor templului, pentru ca ea se bazeaza pe o probare experimentala efectiva ("e stiintifica pt ca s-a probat experimental că e adevărată").
Din cate mi-aduc aminte, Popper a avut mari probleme in a decide (pe baza criteriului de demarcatie) daca marxismul este sau nu o teorie stiintifica. Probabil ca aceleasi probleme se intalnesc si in psihologie si ele tin de tendinta de explicare post-factum a observabilelor care le falsifica (prin mici modificari ale teoriei). De aceea iti dadeam link-ul catre Imre Lakatos. El propune ca si criteriu de stiintificitate/nestiintificitate modul progresiv/degenerativ de evolutie al teoriilor (deci criteriul nu se mai aplica unei teorii ci unui sir de teorii). Teoriile care explica post-factum, prin particularizare, sunt de fapt degenerative, deci nestiintifice. Bineinteles ca vechiul criteriu al demarcatiei poate fi folosit in continuare pentru a vedea ce teorie este candidata la statutul de teorie stiintifica.
Este interesant... In acest caz, "Exista unicornul roz" cred ca este o afirmatie stiintifica. Depinde ce intelegi prin "experiment rezonabil (fezabil, finit)". |
||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||
Versiune Text-Only | Data este acum: 7 June 2024 - 02:46 PM |