Increderea, e o calitate sau ceva de moda veche Optiuni

[AIWA]

E bine sa ai incredere?
Nu ma refer la o relatie intre el si ea(ca atunci era subiect de dragoste si sex) ci in general..e bine sa ai incredere in cineva?Pina unde poti avea incredere/baza in cineva? Ce faci ca sa nu poci de fazan ca ai mare incredere si totusi ai semnale ca nu e bine? e o chestie invechita sa ai incredere sau in ziua de azi e bine sa nu ai incredere!?

[LigiaB]

Imi place topicul. Aiwa, abordezi un topic "dureros" Citind, cred ca fiecaruia dintre noi, ni se deruleaza in fata ochilor segvente in care am luat taca, in care am fost inselati, mintiti, momente in care increderea dintre noi si persoanele apropiate (ca asta doare cel mai tare) s-a rupt, asa cum spunea Mara...

Fara incredere, nu putem cladii relatii stabile, relatii serioase, puternice. Fara incredere nu creste nivelul intimitatii dintre noi, relatia devine plicticoasa, obositoare...si intr-un final se destrama...

Increderea e unul dintre cele mai importante ingredinte in relatiile noastre, daca nu cel mai important!

Cind e vorba de incredere-trust, eu accept numai 100%. O relatie, fie ea dintre parteneri sau prieteni, daca are la baza numai 99% trust, nu dainuieste. Imagineaza-ti ca nenorocitul de 1%, darima 99%. Odata sa prinzi pe cineva ca te-a mintit, odata...mai e relatia la fel? iti mai pasa ca celelalte 99 de ori ti-a spus adevarul??? Mie nu imi pasa...

Sa iti spun cum procedez eu in relatiile mele... Eu sint extrem de corecta, loiala si ma port cu mare grija cu prieteni, cu familia. Eu pierd ca spun adevarul, citeodata o minciuna alba ar rezolva treaba imediat, dar numai temporar... in mine poti sa ai incredere, mi se zice...

Cind i-au taca, sau cind descoper ca cineva m-a mintit, etc, ce ma ajuta sa nu sufar ca un ciine, e faptul ca eu ca am fost/sint cinstita, cuminte fata de acea persoana. Acest fapt, ma ajuta sa cresc in ochii proprii, chiar atunci cind sint ranita... Nu tin minte vreodata sa ma fii razbunat ca am luat taca, etc. Razbunarea imi impovoreaza. sufletul, mintea...nu ii vad sensul! Pe mine mai degraba ma apuca tristetea...
Deobicei, imi vad de-ale mele, si chiar "ma bucur" ca am descoperit "fapta" ca acum stiu de cine sa ma feresc...pina la urma ajungi sa te feresti de toata lumea

Pe mine m-au fentat toti din jur, si prieteni intimi (au plins mai apoi, ca s-au scapat...degeaba) si parinti, numai fratele meu, nu! Singurul pe care il respect si il iubesc ca pe ochii mei, un tip integru care a inteles exact ce inseamna increderea! (Love you little bro', stiu ca citesti! )

Draga Aiwa, parca am abordat increderea dint-un alt unghi...asa cum am vazut-o eu acum la 23:59.
Sa fii iubit.