Puterea De A Ierta... |
Bine ati venit ca musafir! ( Logare | Inregistrare )
Puterea De A Ierta... |
12 May 2004, 01:37 PM
Mesaj
#1
|
|
Autorul celui mai interesant Editorial din 2004 Grup: Membri Mesaje: 740 Inscris: 19 February 04 Din: in centrul salii Forumist Nr.: 2.276 |
"suntem oameni si cu totii gresim"
Cum treceti mai departe peste un incident in care o persoana v-a jignit? Pana unde va este iertarea si de unde incepe sfarsitul ei? (nu stiu daca mai exista un subiect pe aceasta tema asa ca imi cer scuze anticipat in cazul in care exista) -------------------- "Daruind vei dobandi!"
|
|
|
28 May 2004, 11:29 AM
Mesaj
#2
|
|||
Dregator Grup: Membri SpecialPM Mesaje: 571 Inscris: 12 January 04 Din: Bucuresti Forumist Nr.: 1.791 |
Ai dreptate, Tony. Dar unele masuri nu le mai poti lua dupa o anumita varsta a copilului si este important ca pana la acel moment, el sa stie si de frica "privirii". Daca insa nu a aflat ce inseamna o privire mustratoare, va fi foarte greu sa-l faci sa o inteleaga dupa 12-13 ani. Iti trebuie, ca parinte, atat fermitate ( nu duritate), cat si multa iubire si putinta de a o exprima fata de copil. Asta nu inseamna ca acum sa il certi si tipi la el si peste zece minute il pupi, ca nu va mai intelege nimic si va crede ca i se cuvine totul si ca orice ar face, este iertat pana la urma. Este necesara o combinatie perfecta intre fermitatea in educatia lui si iubirea dovedita, ca sa inteleaga ca tot ce i se spune i se spune din dragoste, nu din dorinta de impunere in fata lui. De curiozitate, Tony, ce inseamna ca nu ai voie sa bati ? Si eu consider acum ca nu am voie sa-mi bat copiii, in virtutea legii crestinesti (desi cand erau ceva mai mici le mai trageam una la fundulet), dar acest termen - "nu am voie"- nu mi-a fost impus de nimeni, ci, asa cum spuneam mai devreme, am invatat odata cu cresterea copiilor mei sa devin un bun parinte (zic eu). Gypsyhart, ce varsta ai ? Nu te supara ca te intreb, dar se pare ca inca nu ai inteles motivele pentru care tatal tau face cu tine ceea ce face. Este adevarat ca metoda aleasa de el nu este deloc buna, dar scopul scuza mijloacele, nu ? Ar trebui sa il intelegi si sa-i dovedesti cadaca faci invers, nu ajungi acolo unde a ajuns el cand a facut-o, ca esti altfel, nu neaparat superior, ci altfel decat el. Sigur ca personalitatea copiilor nu trebuie sufocata, le trebuie libertate de miscare si de decizie, dar asta pana la un punct. Si parintii pot gresi. Mie mi s-a intamplat si nu mi-a fost rusine sa imi cer iertare copiilor mei. Dar ca sa-si ceara iertare "ca isi impun mizeria in care traiesc asupra copiilor lor...." mi se pare o aberatie, scuza-ma. Vei fi si tu parinte si vei vedea. -------------------- Nimic nu e intamplator
|
||
|
|||
Versiune Text-Only | Data este acum: 1 June 2024 - 10:29 PM |