Ajutor - Cauta - Forumisti - Calendar
Versiune completa:Puterea De A Ierta...
HanuAncutei.com - ARTA de a conversa > Odaia Dezbaterilor: Stiinta si Cultura > Probleme Sociale
Pagini: 1, 2, 3
fargakos
"suntem oameni si cu totii gresim"
Cum treceti mai departe peste un incident in care o persoana v-a jignit? Pana unde va este iertarea si de unde incepe sfarsitul ei?

(nu stiu daca mai exista un subiect pe aceasta tema asa ca imi cer scuze anticipat in cazul in care exista)
milimetru
Eu cred că puterea de a ierta este unul din elementele principale care-l fac pe om... om şi îi conferă, totodată... putere!
Nico
Atata timp cat ai pretentia sa fii iertat, trebuie sa stii sa ierti la randul tau. Limite nu exista. Argumente? Imi vine in minte un exemplu care pentru mine a fost revelator: cei care si-au petrecut o mare parte din viata in inchisorile comuniste si care in ciuda umilintelor inimaginabile, au stiut nu numai sa ierte, ba chiar sa ceara sa nu fie razbunati... Dar iti trebuie multa intelepciune pentru a ierta asa, iar eu nu pot decat sa aspir la ea...
47462
Puterea de a ierta e cea mai mare calitate pe care o poate avea un om. Dar a ierta nu inseamna sa si uiti! Mi se pare normal sa ierti, sa oferi o a doua, treia sansa, dar sunt lucruri pe care chiar nu le poti uita si asta te impiedica sa te porti la fel cu aceea persoana. Mi s-a intamplat sa ma injunghie pe la spate o buna prietena si singururl lucru pe care l-am putut face a fost sa o iert pentru ca nimeni nu e perfect. La un moment dat ma asteptat sa isi ceara scuze...dar nu a venit, si chiar si-asa o salut si vorbesc cu ea, dar nu pot spune ca am uitat ce a facut si imi aduc aminte de asta de fiecare data cand o vad si asta ma face sa ma simt incomod in preajma ei.
Serenity
Cred ca a ierta fara a uita sunt doua actiuni care se contrazic. Iertarea nu implica doar o atitudine binevoitoare fata de persoana respectiva, implica stergerea cu buretele a tot ce s-a intamplat, depasirea resentimentelor si, implicit, uitarea. Daca de fiecare data cand vezi persoana respectiva iti aduci aminte de felul in care ai fost tradata e clar ca nu ai iertat-o
rebel
Să luăm în considerare si 'gradul jignirii'. De esti un sofer si esti jignit de un altul pentru că nu accelerezi când semaforul indică culoarea galbenă, aceasta nu-nseamnă că nu esti un sofer bun, ci doar unul precaut si n-ar trebui să te simti jignit ce fiece cuvinte aruncate la nervi.

Totii gresim. Ajută cu ceva să spui că ierti si să tii în tine până ce inima-ti putrezeste-n piept?

Napoleon avea o zicală: 'Opreste-te întotdeauna pentru a delibera, dar când momentul de-a lua măsuri soseste lasă analiza pentru întelepti si fă ce-ai de făcut.'
YOo
QUOTE (Serenity @ 13 May 2004, 01:21 AM)
Cred ca a ierta fara a uita sunt doua actiuni care se contrazic ...

Hmm ...Serenity ... yo cred ca nu tongue.gif
Uite ... un exemplu concret si banal ...
O persoana X (amic) iti cere imprumut ceva (bani, obiect, 1 kg de zahar ... tongue.gif ) ...
Nu mai vezi niciodata acel 'ceva' inapoi ...
Ce faci? ... Iti este prieten ... Deci ...
Nu te razbuni, nu ai resentimente si te comporti in continuare LA FEL de amiabil si amabil ca si pana atunci ... (1)
Intr-o buna zi aceeasi persoana X (INCA amic) iti cere tot imprumut, un alt 'ceva' ...
Reactia ta fireasca ...
NU II MAI DAI ! (2)

Din (1) si (2) => Ai IERTAT, dar NU AI UITAT !

^^^^^^^^^^

Serenity poate vei spune ca nu este relevant acest ex in situatii mai complicate si mai importante, situatii in care valoarea imprumutului (de ordin sentimental sau estimabile in bani) este mult mai mare ... Se poate sa ai dreptate, dar eu am facut o afirmatie si m-am simtit dator sa o sustin cu un exemplu...
Oricum ... Exemplul de mai sus nu este luat din "cartzi" ... eu chiar am si am avut astfel de amici

^^^^^^^^^^

Yo sunt genul de persoana care iarta usor si aproape orice. Nu sunt razbunator si nu gasesc ca razbunarea este folositoare ... nici orgoliului, nici inimii, nici sufletului meu.

Serenity
Nu incerc sa-mi impun punctul de vedere, pentru ca nu toti intelegem prin "iertare" acelasi lucru.

Si-acum sa revenim la exemplul tau. Probabil ai dreptate in ceea ce sustii, dar eu prin "a ierta" inteleg a nu-l mai considera vinovat ca nu ti-a mai inapoiat acel "ceva" si a-i da si a doua oara cand vine sa ceara tongue.gif Nu spun ca eu as face lucrul asta, probabil as reactiona cum ar reactiona majoritatea.. dar asa vad eu iertarea.
genicon
La mine treaba asta este destul de ciudata... pentru ca nu prea sunt genul de persoana care sa se supere blink.gif Si daca o fac, imi trece imediat.

Foarte, foarte rar mi s-a intamplat sa fiu suparat "pe bune" pe cineva. M-am suparat o data pe cel mai bun prieten al meu ca mi-a inchis telefonul in nas (urasc chestia asta biggrin.gif) si alta data ca a strigat, in timp ce jucam baschet, un fault aiurea. La ultima chestie era chiar sa ne batem biggrin.gif si a urmat o perioada de vreo 3 zile in care nu am mai vorbit. Am dat aceste exemple, chit ca nu par de loc a intari ce am zis in primele randuri... smile.gif insa aveam dreptate. Dupa cum vedeti, sunt niste motive puerile, si pe cuvant ca m-am gandit si la alte exemple si... nu am gasit (nu vreau sa ma laud dar... chiar asa este tongue.gif)

Mereu mi-am zis ca nu exista "greseli de neiertat" si ca un om nu iti poate gresi in asa hal incat sa nu il ierti vreodata. Si, spre norocul meu, nici nu am prea fost pus in astfel de situatii... Deci, am votat prima varianta din sondaj si o sustin cu tarie.
milimetru
Dar ce oameni împăciuitori pe aici, pe la han, atît în sondaje cît şi în posturi! Înseamnă că nu sînteţi voi ăia de care mă izbesc mai în fiecare zi la bloc, în tramvai, la servici şi în mai toate locurile. E bine aşa, mon cher! mwah1.gif
Afrodita
In general iert..Si nu iert pt ca asa e bine sau asa trebuie sau asta ma face sa ma simt mai bine...Nu, pur si simplu iert pt ca asa se intampla..Trece timpul, greseala nu e chiar atat de mare si iertarea vine de la sine...
Sunt cazuri in care imi impun sa iert pt ca stiu ca asa e bine pt ambele persoane implicate..Dar atunci iertarea vine mult mai greu...Si nu este deplina...
Si sunt cazuri cand chiar nu pot ierta..Si aici te contrazic , Geni, exista greseli care nu pot fi iertate de un suflet extrem de ranit...
Si o contrazic si pe Serenity: a ierta nu este acelasi lucru cu a uita...
De exemplu: te certi cu o persoana...Dupa n luni, o revezi, nu mai stii de ce te-ai certat dar o privesti reticent si cu o oarecare greata sau scarba...Asta inseamna ca ai uitat dar nu ai iertat.
Alt exemplu: esti intr-o relatie...El iti greseste..Azi,maine, poimaine, luni la rand...Tu il ierti..O data,de 2 ori, de 3 ori..La un moment dat "paharul se umplt" si izbucniti in cearta..La cearta aia ii amintesti de tot ce ti-a gresit...Sau,pur si simplu va despartiti pt ca nu mai suporti anumite greseli...Chiar daca vorbesti cu el dupa aia, chiar daca suunteti cei mai buni prieteni, nu vei mai avea o relatie cu el...de ce? Pt ca ai iertat dar nu ai uitat...
Evident, iertarea urmata de uitare e ideala...Dar, ca orice chestie ideala, e greu de atins....
Serenity
Cum contrazici tu pe toata lumea wink.gif tongue.gif

QUOTE
Evident, iertarea urmata de uitare e ideala...Dar, ca orice chestie ideala, e greu de atins....


Eu la iertarea asta ideala ma refeream happy.gif
Afrodita
QUOTE (Serenity @ 15 May 2004, 10:59 PM)
Cum contrazici tu pe toata lumea wink.gif tongue.gif


Poi iarta-ma, hani, da' imi place uneori sa ma contrazic, desi aici pur si simplu am zis ce cred , atata tot biggrin.gif sorry.gif mwah1.gif
Blakut
Eu iert, dar nu uit. Niciodata nu uit.

Nu am cheful sau energia sa raman suparat pe cineva, chiar daca mi-a facut rau. Mai bine intorc spatele si plec.

Desigur, daca persoana respectiva reprezinta un risc pentru mine, voi actiona in consecinta (nu din razbunare, ci din dorinta de a trai linistit).

Sunt foarte nervos si scandalagiu cu persoana respectiva imediat dupa ce m-a ranit/suparat.
Adica eu iert, dar poate scap un pumn in freza pe moment biggrin.gif wink.gif (dupa care imi trece orice urma de suparare cool.gif ma racesc repede).
Blakut
Scaparea asta este furia imediata: ma supar, ma oftic tare tare, poate fac urat, dar trece repede si iert. (pumnul in freza era la figurat smile.gif)
ComicDiva
"Forgive but don't forget"
Asta-i filosofia mea... pacat ca n-am tocmai o memorie de elefant daca intelegeti ce vreau sa spun 6.gif
fiatlux
Sa intoarcem intrebarea ! Ierti sau ...poti fi iertat ! Sa pornim de-aici : am gresit noi fata de cineva ! Cum am continuat :am recunoscut greseala (asta-i cel mai greu, cred !), am incercat sa explicam motivele, am reusit sa convingem de eventuala noastra buna- intentie reparatorie, am fost onesti, am insistat sa lamurim situatia ptr continuarea relatiei ,intr-un cuvant ...am cerut iertare ?sau am persistat in greseala, am mintit, orgoliul sau nepasarea ne-au indepartat de situatia data, renuntind la un prieten!
Cel mai dureros (zic acum) este sa gresesti fata de parinti ! Se intampla frecvent, mai ales in ziua de azi cand suntem grabiti, stresati, etc. Parintii adevarati sunt dispusi sa ne ierte greselile, chiar daca nu le cerem iertare ! Dar credeti ca este corect ? Eu zic ca primii carora ar trebui sa le cerem iertare , sunt ei !
OMU'BUN
Nu stiu de ce, dar nu am gasit o versiune mai apropiata, care sa ma determine sa dau un vot anume. Pentru fiecare greseala in parte, exista un alt mod de a intelege iertarea. Pentru fiecare persoana cazuta in abatere, raportarea iertarii este altfel perceputa, si deci actionam altfel. Nu exista o varianta valabila in toate situatiile. Nici Iisus nu i-a iertat pe cei care transformasera un lacas de rugaciune intr-un prosper spatiu comercial!
Iertarea este necesara sufletului in primul rand, fiindca altfel riscam sa ne ingropam in aroganta sau ignoranta. Trebuie sa iertam, fiindca fiecare la randul nostru avem nevoie de iertare, chiar daca nu neaparat din partea acelorasi persoane. Doar ca, repetarea gestului pentru aceeasi persoana, nu face decat sa ne coboare cu fiecare clipa, mai adanc in ochii acelui om, iar intr-o zi acel om ne va invinovati ca n-am fost la inaltimea asteptarilor lui si ne va trada sau ne va parasi!...
Daca eu iert sau nu? Depinde de om sau de conjunctura. Uneori trebuie sa iertam numai fiindca avem nevoie de acest compromis, cel putin pentru un timp! Dar in strafundul nostru mocneste ideea ca nu a fost drept, nu este drept si continua sa nu fie drept ceea ce acceptam sa ni se intample!
Blakut
Exista greseli pe care nu le putem ierta. Omul poate sa faca lucruri care sa fie de neiertat, sa depaseasca puterea de iertare si intelegere a oricarui suflet, oricat de bun (cincept relativ, ata ete. rolleyes.gif ).
Serenity
Din cate am inteles eu, intrebarea era daca ne recunoastem vina sau renuntam la un prieten doar pentru a ne satisface orgoliul.
Eu am considerat asta ca fiind una din putinele mele calitati: puterea de-a recunoaste ca am gresit si (nu intotdeauna) de-a cere iertare. Putine persoane, dintre cele pe care le-am cunoscut, nu sunt intr-atat de orgolioase incat sa poata face acest lucru. Din mandrie sau slabiciune, multi nici nu cred ca-si pun problema ca ar fi putut sa greseasca sau incearca sa-si gaseasca diverse scuze pentru a nu se mai simti vinovati. S-ar putea sa gresesc, nu sunt psiholoaga dar cred ca si acest aspect, ca multe altele, tot in copilarie isi are radacinile (pedepsirea prea aspra a copilului de catre parinti in momentul in care acesta facea o prostie). Parerea mea e ca un om puternic si echilibrat e intotdeauna capabil sa-si recunoasca vina.. fata de el insusi si fata de persoana careia i-a gresit.

QUOTE
Parintii adevarati sunt dispusi sa ne ierte greselile, chiar daca nu le cerem iertare ! Dar credeti ca este corect ? Eu zic ca primii carora ar trebui sa le cerem iertare , sunt ei !


Nu pot decat sa-ti dau dreptate. Uneori insa suntem tentati sa uitam asta, dar cred ca la un moment dat fiecare din noi va regreta ca nu a petrecut mai mult timp incercand sa comunice cu ei si sa-i inteleaga.
Ovidius
@Serenity
QUOTE
Parerea mea e ca un om puternic si echilibrat e intotdeauna capabil sa-si recunoasca vina.. fata de el insusi si fata de persoana careia i-a gresit.

thumb_yello.gif Intr-adevar asa e. Din pacate, majoritatea romanilor au aceasta calitate de a nu-si recunoaste vina si de a incerca sa "se scoata" tot timpul. Pentru mine e super enervant 50.gif desi pana la un moment dat faceam si eu la fel rolleyes.gif
rebel
QUOTE (Zorro)
... majoritatea romanilor au aceasta calitate de a nu-si recunoaste vina si de a incerca sa "se scoata" tot timpul ...
Mă scuzi că-mi permit, dar a ierta n-are legătură cu cetătenia, religia sau cunostinta individului. Are legătura cu modul său de analiză al problemei si cu inima sa.
Ovidius
@rebel
Desi imi mentin parerea vis-a-vis de aceasta caracteristica a romanilor, poti considera ca am fost offtopic....
Dark Angel
Pai parca a ierta e atributul zeilor, al lui Dumnezeu...
Eu pot eventual sa ma scuz, sau sa-i scuz pe cei care m-au ofensat in vreun fel. smile.gif
fargakos
QUOTE (fiatlux @ 18 May 2004, 08:42 PM)
Sa intoarcem intrebarea ! Ierti sau ...poti fi iertat ! Sa pornim de-aici : am gresit noi fata de cineva ! Cum am continuat :am recunoscut greseala (asta-i cel mai greu, cred !), am incercat sa explicam motivele, am reusit sa convingem de eventuala noastra buna- intentie reparatorie, am fost onesti, am insistat sa lamurim situatia ptr continuarea relatiei ,intr-un cuvant ...am cerut iertare ?sau am persistat in greseala, am mintit, orgoliul sau nepasarea ne-au indepartat de situatia data, renuntind la un prieten!

Uite intrebarile pe care le-ai pus tu m-au determinat sa deschid acest topic. In acea perioada gresisem fata de o persoana...ii cerusem iertare dar parca nici nu mai vroia sa vorbeasca cu mine. Spre bucuria mea,(dupa o zi) la insitentele mele, am resit sa ne impacam. Nu-mi place sa fiu certat cu cineva...mai ales ca desi era o greseala total neintentionata, totusi era vina mea. Eram de cativa ani prieteni si era pacat sa se fi stricat ceea ce construisem in acei ani.

@flower- Daca te referi la iertarea pacatelor, atunci e drept ca noi ca si oameni simpli nu le putem sterge ca si cum am sterge creta cu un burete... pentru asta sunt preotii care au primit puterea de a ierta pacatele de la Dumnezeu.
Mi se pare insa prea "putin" verbul a scuza. Parca nu implica ceva ce cu adevarat porneste din inima...De aceea am ales a ierta, pentru ca ma refeream la o actiune pe care o chiar o doresti, nu numai asa ca sa fie facuta smile.gif
Afrodita
De-a lungul timpului am invatat o chestie...O greseala recunoscuta e pe jumatate iertata...Asa ca, incet-incet am invatat sa recunosc greselile...
The_Kid
Este foarte frumos sa ierti un lucru unui om. Multe chestii stupide se spun la nervi. Ranchiuna nu este buna nimanui. Un om deschis nu v-a purta nicodata ranchiuna nimanui.
Dark Angel
QUOTE
@flower- Daca te referi la iertarea pacatelor, atunci e drept ca noi ca si oameni simpli nu le putem sterge ca si cum am sterge creta cu un burete... pentru asta sunt preotii care au primit puterea de a ierta pacatele de la Dumnezeu.
Mi se pare insa prea "putin" verbul a scuza. Parca nu implica ceva ce cu adevarat porneste din inima...De aceea am ales a ierta, pentru ca ma refeream la o actiune pe care o chiar o doresti, nu numai asa ca sa fie facuta .


Chestie de conceptii...eu imi cer scuze , and I really mean it, whenever I do it, iertare cer lui Dumnezeu .
Si-am mai cerut iertare parintilor mei, pt. ca i-am ranit incercand sa ma sinucid(1o years ago...).
fargakos
Da..depinde de fiecare ce si cum crede ca este mai potrivit wink.gif
gypsyhart
NU cred in iertare.
Cred in intelegere.
Daca intelegi nu ai nevoie sa ierti.
milimetru
QUOTE (flower @ 20 May 2004, 03:43 PM)
Si-am mai cerut iertare parintilor mei, pt. ca i-am ranit incercand sa ma sinucid(1o years ago...).

Treceam şi eu pe aici şi ohmy.gif ce-mi văd ochii?!

Au avut părinţii tăi... putere de a ierta?
Afrodita
De ce nu? Doar sunt parinti si-si iubesc odrasla...Si mama m-a iertat pt 3 incercari...Si nu mi-a reprosat niciodata nimic...
rebel
QUOTE (gypsyhart @ 20 May 2004, 04:31 PM)
NU cred in iertare.
Cred in intelegere.
Daca intelegi nu ai nevoie sa ierti.

Accidental, în urma unui accident copilăros, un prieten te paralizează locomotor pe viată, încercând să facă o glumă.
Tu îl întelegi, pentru ca n-a fost cu rea vointă, dar îl vei ierta vreodată?
gypsyhart
@Rebel
Eu nu cred in vinovati absoluti. DEcat poate in ce ma priveste pe mine...
DEci daca "un prieten ma paralizeaza locomotor pe viata", cum spui tu, cu siguranta ca nu il voi considera singurul vinovat pentru ceea ce s'a intamplat. Si sper din tot sufletul ca nici el sa nu se considere asa. Si in aceste conditii ma voi axa pe vina mea, pe ceea am gresit eu in situatia respectiva. Efortul se va axa in aceasta situatie pe iertare de sine daca vrei....
Eu consider ca iertarea sau acceptarea unui fapt sau persoane apare in urma intelegerii. NU poti sa ierti cu ochii inchisi.
milimetru
1. Afrodita, ai avut 3 încercări de ce? Tot de... alea? Mă speriaţi oameni buni. Părinţii tăi s-au comportat normal, zic eu, dar tot eu adaug: dar ce, trăim într-o lume normală?
2. În chestiunea cu paralizatul avem un caz extrem. Cine poate ierta şi uita aşa ceva înseamnă că este un om cu totul şi cu totul deosebit. Aş adăuga, şi nu cred că exagerez prea mult, că este un fel de om SFÎNT. Adică un performer în domeniu...
Zed
A gresii , e omenesc , a ierta , este divin .

Oare cati au puterea de a ierta ?! Cred ca la fel de multi ca si cei care au puterea de a spune : imi pare rau ( lucru pe care nu-l prea inteleg ) .
Tony Almeda
QUOTE (afrodita @ 22 May 2004, 05:59 PM)
De ce nu? Doar sunt parinti si-si iubesc odrasla...Si mama m-a iertat pt 3 incercari...Si nu mi-a reprosat niciodata nimic...

Mama ce batuta-ti dadeam rofl.gif hug.gif

QUOTE (zed @ 26 May 2004, 02:17 PM)

A gresii , e omenesc , a ierta , este divin .

Oare cati au puterea de a ierta ?! Cred ca la fel de multi ca si cei care au puterea de a spune : imi pare rau ( lucru pe care nu-l prea inteleg ) .


Asa este însa omul are si ceva divin în el pentru ca iubind iarta.
Diana-Maria
,,Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. ``
Zed
QUOTE (Tony Almeda @ 26 May 2004, 09:14 PM)


Asa este însa omul are si ceva divin în el pentru ca iubind iarta.

Adica pe cine nu iubesti , nu ierti ?! sad.gif
milimetru
QUOTE (Diana-Maria @ 27 May 2004, 08:16 AM)
,,Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. ``

Posibile variante de interpretare:
1. iartă-ne numai în măsura cu care am iertat noi greşiţilor noştri.
2. iartă-ne deoarece şi noi am iertat, răsplăteşte-ne.
Ovidius
yikes.gif Fratilor, sper ca glumiti cu "mama ce batuta-ti dadeam" Oamenii trebuie intelesi si nu batuti, iar un copil fie el de 1 an sau de 20 est si el om...
milimetru
Eu, cel puţin, evident că glumeam. Deşi nu bag mîna în foc că pînă ce mi-ar fi venit mintea la cap şi pînă aş fi început să înţeleg nu m-aş fi comportat niţel mai... instinctiv. smile.gif
Tear
caa si Tony Almeda, cred ca nu aveti inca copii, nu ? Altfel ati gandi daca ati avea. Cand faci copii, inveti sa fii parinte odata cu cresterea lor. Nimeni nu s-a nascut stiind sa fie parinte. Si nu e un lucru usor sa inveti sa fii parinte. Dar daca te dedici cresterii lor, reusesti. Putini parinti au invatat cu adevarat sa fie parinti. Eu insami ma straduiesc nu zi de zi, ci clipa de clipa. In loc de mustruluiala. Incerc sa-i inteleg actiunile, in primul rand, apoi trec la actiuni corective, daca e cazul. In ceea ce priveste cazul cu dorinta sinuciderii ( n-am inteles daca, chiar a incercat sau a fost doar o dorinta ?), parerea mea e ca nu e vorba de iertarea copilului de catre parinti, ci de intelegerea motivului care a determinat-o/l-au determinat s-o faca, la inlaturarea acestui motiv si la constientizarea copilului asupra dragostei parintesti. Copilul trebuie sa simta dragostea zi de zi.
in ceea ce priveste iertarea, mama mea spune : Iert, da' nu uit. Eu consider ca iertarea inseamna a uita. Daca nu uiti, inseamna ca nu ai iertat. Uitarea e necesara si e daruita omului din mai multe motive.
milimetru
Eşti prea sever(ă) cu mine Tear. Dacă chiar vrei să ştii, aş iubi-o şi mai mult după... aceea, pentru că:
1. atunci ar avea mai multă nevoie de afecţiune.
2. tentativa semnifică şi faptul că înainte de... n-a avut suficientă iubire din partea mea.

Asta nu înseamnă că, la momentul potrivit, nu-i "cîrpesc" şi una mică. Na! tongue.gif
Tear
Esti de groaza,caa ! Iti repet ca asa spui acum, da' nu cred ca ai face-o ! N-ai da tu in fata lu' tata ! Si sa sti ca nu sunt severa, ci vorbesc din experienta.
Ovidius
QUOTE (caa @ 27 May 2004, 03:06 PM)
2. tentativa semnifică şi faptul că înainte de... n-a avut suficientă iubire din partea mea.

Tear zicea foarte bine ca mai intai trebuie sa te gandesti ce a determinat copilul sa actioneze in felul ala. Nu neaparat lipsa de iubire poate duce la sinucidere...
Tony Almeda
Am glumit si nu prea ... Atentie totusi cu iertarea ... poate deveni periculos. În anumite situatii (vezi momentele radicale cum este cazul sinucigasului), anumite masuri se impun.
Eu zic ca a ierta iti cere o adevarata daruire ... adica trebuie sa sti cum sa ierti. Nu intru-n detalii pentru ca e mult prea complicat.

@Tear ----> complet de acord ca trebuie înteles copilul pentru a determina cauzele. Uneori însa se impune si mustruluiala.
Daca te uiti la copii tai vai vedea ca de multe ori îti testeaza limitele, drept pentru care trebuie sa-l aduci la realitate chiar daca masurile pe care le iei nu sunt chiar placute.
Eu unul nu am nevoie sa bat. Privirea glases.gif face tot. laugh.gif
milimetru
Domnule Zorro, dacă eu o iubeam înainte nu încerca, mai întîi şi mai întîi din cauză că mi-ar fi asasinat acea iubire la care ea ar fi ţinut prea mult...

Şi hai s-o mai lăsăm încolo pe pîrdalnica asta de..., rogu-vă, că-mi vine să mă... 43.gif
gypsyhart
Dupa cum vad eu lucrurile copii sunt mai intelepti decat adultii. Asa ca treaba cu parintele care isi iarta odrasla nu imi miroase bine deloc. De parca, copilul trebuie sa ceara socoteala tot timpul pentru ce face de la parintii lui....Dar asa am fost invatati de mici, sa fim niste sclavi care sa multumeasca pe taticu, pe mamica, pe dna profesoara, pe matusa si tot pomelnicul....Daca ar trebui cineva sa isi ceara scuze aceia ar fi parintii din punctul meu de vedere. Pentru ca isi impun mizeria in care traiesc asupra copiilor lor....


Fausta
sunt de acord cu tine in mare parte... dar daca ceea ce impun parintzii nu e mizerie? nu toata lumea a ramas cu mentalitatea comunista in cap... care vad doar ce vor shi nu accepta nimic nou...in acelashi timp mai este shtiut faptul ca multzi copii fac ceea ce fac din teribilism, de a semana tocmai celor pe care ii ignora (aici nu intra copii care actzioneaza corect dar nu au "acordul" parintzilor... care vad problemele de obicei din alt punct de vedere, mai "din tineretze"..., sau care au o traditzie in familie, cum ar fi de doctori sau avocatzi, iar copilul tre sa faca numai acest lucru, fara a trece "anumite limite", pe care le fixeaza tot parintzii)
Aceasta este o versiune "Text-Only" a continutului acestui forum. Pentru a vizualiza versiunea completa, cu mai multe informatii, formatari si imagini,click aici.
Invision Power Board © 2001-2024 Invision Power Services, Inc.