Pentru Ce V-ati Da Viata?, cei dragi, patrie, credinta? Optiuni

[Carmi]

Pentru ce v-ati da viata? Familie? Credinta? Patrie?

Cat de greu ar fi sa faceti sacrificiul suprem?
Ce parere aveti de mucenici? Dar despre patriotii inflacarati?

[Copernic]

.'.Liberte, Egalite, Fraternite.'.
Principiile de mai sus includ orice motiv rational ori pasional in temeiul caruia se poate savarsi nobilul si dramaticul sacrificiu suprem.

------
AVE!
------
.'.

[OMU'BUN]

Hm! Am vazut babute bolnave care n-ar fi cedat nici o secunda din viata lor... Tot mai voiau sa mai traiasca.
Parerea mea este ca viata nu se da, fiindca nu ne apartine. Nu am fost intrebati cand si cum sa ne nastem, nu vom fi intrebati cand si de ce plecam! Dupa parerea mea, jertfa e aceea de a trai, nu de a-ti da viata.
Multi dintre noi deja suntem impacati cu ideea mortii, si nu ne pasa foarte tare daca ea vine peste o zi, un an, zece sau cincizeci! Dar asta nu inseamna ca decizia acestui "cand" ne apartine noua, fie si cu intentia vadita de "jertfa".
Cand insa exista speranta pentru viata, desi lucrurile par sa se indrepte catre o moarte sigura, atunci nu e vorba de resemnare, ci de incredere!
Intr-un caz extrem, mi se pare normal sa-mi protejez copilul in fata mortii, evident, asumandu-mi riscul da a-mi pierde viata. Oricum, este o problema de subconstient, iar decizia nu se negociaza. Alte motivatii eu personal nu gasesc! Simeon Petru, de teama mortii, a negat ca l-ar fi cunoscut pe Invatator! Dumnezeu iubeste viata si nu moartea. Dar in acelasi timp, iubeste si Adevarul. Daca nu face nimic sa te salveze, inseamna ca nefericita ta calatorie prin lume a luat sfarsit, si n-ai de ce te teme! Dar eu nu gasesc in asta o jertfa, ci mai degraba o crima a celuilalt!

[Promo Contextual]

[axel]

[allexa]

Daca as avea copii mi-as da viata pentru ei fara sa stau pe ganduri.

[katia]

CU SIGURANTA mama si-ar da viata pentru mine - sau pentru sora mea. Cat despre mine.. Cateodata am un sentiment ciudat cum ca as putea muri chiar si pentru ca un strain sa traiasca. Alte ori nu as da-o pentru nimic in lume.

Offtopic: am fost intotdeuna impresionata de sacrificiul si dorinta fara margini a unora de a avea un copilas, asta in opozitie cu stirile despre bebelusi aruncati la tomberon sau lasati in tren. E adevarat ca viata nu are pret - nu trebuie sa incercam noi sa-i punem unul.

[(Afrodita)]

Eu sunt cam darnica cu viata mea..Mi-as da-o si pt familie si pt cel pe care-l iubesc si pentru prieteni...Sunt dispusa la multe sacrificii pt a fi cu cei dragi si a-i ajuta, a le face o viata mai buna...Insa cand vine vorba de mine ma gandesc de o suta de ori inainte sa fac un sacrificiu...

[Mistinguett]

Chiar zilele trecute ma gandeam ca mi-as da viata pentru sotul meu. Nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi viata fara el - si remarcati egoismul acestei afirmatii.

Altfel, probabil ca as fi capabila sa ma jertfesc pentru un ideal. Inca nu am gasit unul care sa ceara jertfe.

Ce cred despre mucenici sau patrioti inflacarati? Hm. Greu de spus. Tind sa spun "bravo lor" pentru ca au un tel, o viziune, si ca isi indreapta intreaga atentie catre acel ideal. In acelasi timp ma intreb in sinea mea cat de tare cred cu adevarat in steagul care il poarta sau o fac din alte motive. Sacrificiul ma convinge si ma induioseaza - ca in cazul lui Ghandi, al Maicai Tereza...

[dificilaold]

Eu cred ca important este sa traiesti pentru cineva.In orice caz nu mi-as da viata pentru idei si patriotisme.

[Raul]

[1,618033]

de dat viata:
in ordine: sotia mea, credinta mea, orice alt om daca as fi pus intr-o situatie de acest gen.

asta teoretic vorbind.

in realitate, habar n-am cum as reactiona intr-o situatie limita. uneori creierul zice una, iar corpul alta.

in rest, prefer sa traiesc pentru ei, asa cum a zis si dificila...

[Copernic]

[Diana-Maria]

Pentru tara mea, pentru parintii mei, pentru libertate,pentru credinta mea,pentru iubitul meu...
Si as face-o fara sa stau pe ginduri, fara sa cintaresc.

[Mistinguett]

[bufnitza]

Da, in cazuri extreme, ma cred in stare de a face sacrificiul suprem.
Probabil pentru ceea ce cred si iubesc!
Nu pentru patrie, nu cred ca merita sacrificiul suprem.
Admir oamenii care au un scop bine definit in viata...citeodata as vrea sa am si eu o motivatie atit de puternica.

[axel]

[(Afrodita)]

Eu m-am gandit bine inainte sa raspund...Cand am zis ca mi-as da-o pt cei dragi m-am gandit bine inainte....Desi , in ultimul timp ma tot gandesc ca mai bine mi-as trai viata decat sa mi-o dau...Ca vad ca la capitolul asta stau cam prost lately...
Daca as sti ca numai murind mama ar trai si i-ar fi bine, as fi in stare sa mor pt ea...Indiferent ce forme ar lua aceasta ipoteza...

[Vegas2002]

Pentru familie in primul rind,(inclus sotul meu si sora mea) si pentru Rexica

[motzart]

...la mine multe situatii se desfasoara in functie de reflexe si de instinct...chiar daca eu incerc sa fiu un om cerebral..
...asa ca,intr-o situatie neasteptata cred ca mi-as da viata,fara sa vreau neaparat,pentru orice om care ar fi in pericol...
...daca situatia s-ar petrece intr-un timp care mi-ar da posibilitatea sa rationez,probabil ca intai as cantari daca omul acela merita sacrificiul meu...
...i'm a creep...

[Copernic]

@Axel

Pilotii kamikaze despre care aminteai, isi dadeau viata in numele onoarei, desi era oarecum trunchiata de conceptul de onoare universal valabil, tocmai pentru ca patria lor sa nu fie atarnata. Fireste ca asemenea comportamente si atitudini militare au fost combatute mai tarziu, nu numai din partea occidentului, care vedea in aceasta chestiune o risipa, moartea, in acceptiunea occidentalilor nepetrecandu-se deloc in conditii care sa atraga onoarea. Fenomenul kamikaze chiar si in fata unor oficialitati japoneze a comparut ca o actiune dezonoranta, parerile fiind impartite in ceea ce priveste modul in care s-a considerat ca este mai eficient si onorant pentru a-si proteja patria.
Pilotilor japonezi, care nu treceau de varsta de 20 de ani, inaintea zborului li se dadea un ceai ritualic, insa care mai continea si substante halucinogene, ce aveau menirea de a domoli spiritul si a potoli eventualele irascibilitati de dinainte de actul sinucigas, transformand pe tinerii piloti in veritabile masini de lupta docile.

Eu am facut si medicina legala si ma pot pronunta asupra acestei chetiuni. Fenomenul kamikaze, ca atare, trebuie privit si de sub prisma indoctrinarii, care, uneori, s-a dovedit a fi mai puternica decat drogul halucinogen in sine. Astfel, dupa analizele facute de aliati, pilotii erau, in majoritate, suferinzi de catre o forma de boala psihica paranoid-deliranta. Aceasta asa zis suferinta a psihicului, cum spuneam, putea sa fie indusa atat prin tratament medicamentos cat si prin inflacarare propagandistica doctrinara.

Intre palestinienii ucigasi, care de fapt sunt factiuni teroriste scutindu-i, asadar, de efortul de a-i mai considera patrioti ca luptand pentru o cauza dreapta, si tinerii recruti japonezi, din timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, nu exista nici o similitudine decat poate doar aceea ca amandoua segmentele de civilizatie au murit sub influente doctrinare puternice.

Iar viata, draga Axel, numai in scopuri 'combative' se da. Indiferent daca lupti pe un front, militareste vorbind, ori indiferent daca te lupti, ca om de rand, cu viata pentru a-ti asigura un trai decent, tot de fenomenul combativ este vorba, doar ca acesta comporta modificarile de rigoare, in functie de model, constituire si apartenenta fata de reguli ale jocului dinainte stabilite.

------
AVE!
------
.'.

Acest topic a fost editat de Copernic: 1 Nov 2003, 09:43 AM

[axel]

[unul]

Instinctul de conservare imi dicteaza sa lupt pana la ultima picatura pentru viata mea, chiar daca este de tot r****-ul.
Intr-un mod cu totul si cu totul accidental, mi-as da viata pentru ceva sau cineva. In mod normal, icerc sa lupt pentru a salva o viata, incercand sa nu mi-o pierd pe-a mea.

[secunda]

ps: (sa nu uit) Carmi tu pentru ce/ cine ti-ai da viata?

###
e ciudat sa raspund la o astfel de intrebare dupa ce am trecut prin momente in care imi doream moartea. cand simteam ca nu am niciun rost. ca viata mea nu valora nimic. atunci cu siguranta as fi dat-o oricui. doar sa scap de povara. da, era o povara. i-am oferit-o lui Dumnezeu. ii ceream sa o primeasca. nu a vrut. nici El, nici altcineva.

acum, sunt intr-o perioada linistita cumva, dar nu cred ca este o liniste inteleapta. pur si simplu, e liniste.
acum, mi-as da viata cu sentimentul ca nu mai putere sa fac ceva mai mult, mai bun, mai frumos pentru lumea asta, pentru Pamantul asta. si i-as da-o cuiva care are curaj sa viseze, sa construiasca si sa aduca o sansa oamenilor de a trai mai veseli si mai invatati. dar e dificil sa poti gasi o astfel de persoana, sa stii ca ea e cea potrivita.
as da-o dusmanilor daca in schimb cei dragi mie ar putea sa isi continua propria lor viata fara a fi amenintati de pericolul lor.

deocamdata atat. ploua destul afara. nu are rost si aici.

Acest topic a fost editat de secunda: 4 Nov 2003, 09:56 AM

[Zed]

Copilului , la orice ora , fara sa clipesc , in rest , nu sunt sigura .

[ypsilonalpha]

Mi-as da viata pentru cei dragi, dar cu niste amendamente, care devin al naibii de importante daca stam strimb si judecam drept:
- sa nu am foarte mult timp de gindire inainte, deci sacrificiul sa fie cumva "din reflex", pentru ca daca apuci sa gindesti, sa treci emotiile prin filtrul ratiunii, poti sa ajungi sa actionezi altfel decit ai face-o sub impulsul momentului
- raspunsul de mai sus e strict la nivel declarativ, adica in cazul practic, concret, de viata si de moarte, zau ca nu stiu cum as actiona
Suna urit, dar asta e ... tot ca-mi pot dori, si tot ce va pot dori si voua, este sa nu ne aflam niciodata in asemenea situatie.

[Carmi]

@Secunda....sincer? NU prea stiu inca. Sunt in perioada de "meditatie" sub impuls de moment nu prea stiu cum as reactiona.

[secunda]

acum stiu...

mi-as da viata pentru orice copil din lumea asta! oricare! nu ma intereseaza ce va ajunge cand va fi mare, sau daca va ajunge sa fie mare... vreau doar sa aiba doua vieti pentru copilarie...

iti multumesc de intrebare Carmi...

Acest topic a fost editat de secunda: 6 Nov 2003, 09:56 PM

[Rose]

Pentru o farama de fericire...a mea sau a oricui altcuiva...

[MonicaV]

Eu nu consider ca am datoria de a trai daca nu imi mai convine deloc (de exemplu, in caz de boala grava si incurabila, pentru ca in nici un caz nu m-as sinucide fara motive serioase). Pe de alta parte, nici nu mi-as sacrifica viata pentru nimeni si nimic in lume, nici macar pentru patrie, pentru familie sau pentru o persoana draga. Nu cred in Dumnezeu, in supravietuirea sufletului dupa moarte, in reincarnare sau in alte asemenea idei. De aceea, cred ca viata mea actuala este singura viata pe care o sa o am vreodata si bineinteles ca nu cred ca merita sa imi dau viata pentru alti oameni sau pentru un ideal. Daca dusmanul mi-ar cere sa aleg intre tradare si supravietuire, as alege tradarea, pentru ca viata mea e mai importanta decit viata si bunastarea altora. Daca as avea de ales intre supravietuirea mea personala si supravietuirea unui numar imens de persoane, bineinteles ca as alege supravietuirea mea.

E adevarat ca, tocmai pentru ca eu insami nu as face asa ceva, cred ca cei care se sacrifica pentru o cauza nobila (gen pilotii kamikaze) fac o fapta mareata. Nu ii consider bolnavi psihici sau victimele propagandei sau drogurilor. Normal ca, pentru a fi in stare sa comita acest sacrificiu, trebuie sa fie intr-o stare psihica in care pot sa il comita. Or, fara indoctrinare, medicamente si o anumita predispozitie psihologica, ar fi greu sa ajunga in acea stare psihica.

[(Afrodita)]

Monica, mie nu mi-ar fi greu sa-mi dau viata mea stiind ca alti n oameni ar trai in urma sacrificiului meu..Pur si simplu la tine e un egoism dus la extrem, atata tot
P.S. Nici eu nu cred in viata de dupa moarte sau alte bazaconii asemenea, ba chiar imi doresc sa nu fie nimic dupa moarte, pt ca mi-e deajuns ce simt acum...Da' tot mi-as da viata daca ar fi nevoie...

[bubu]

Sincer nu stiu.
Depinde de situatii.
Pentru o cauza buna.
Oricum nu pun mare pret pe viata aceasta, nu tin mult la ea, asa ca renunt usor la ea.Mai mult pun accent pe cum o traiesc.Asta nu inseamna ca traversez strada fara sa ma sigur.

Acest topic a fost editat de bubu: 10 Jan 2004, 12:43 PM

[(Afrodita)]

Io o traversez ca orbii, nu am treaba sa ma asigur cand sunt singura...Cand sunt cu altii fac ca toti dracii daca nu traversam regulamentar, da' cand is singura, ma las dusa de ganduri si nu de putine ori mi-a sters cate un la poponetz vreo masina Mai nou era sa ma pupe tramvaiul azi

[Clopotel]

Mi-au placut vorbele lui Copernic - practic aceasta este si opinia mea...

Afro draga... te iubesc si mai mult pentru bunatatea ta... ma rog... avem opinii diferite in ceea ce priveste reincarnarea, dar poate am sa te conving eu intr-o zi

Posibil si eu mi-as da viata pentru multe lucruri ... dar in nici un caz din patriotism sau din motive religioase.
Nu suport ideea, ca in cazul unui eventual razboi, eu sa fiu in linia intai, si unu' ca Nastase (Bombonel) sa stea la caldurica in vilele lui, si eu sa o incasez ca fraieru prin transee... si la sfarsit el ramane cu vilele, medaliile si onorurile si eu ... cu viermii.. bleahhh
Aaaaa ... daca individu' ar veni alaturi de mine, in transee, atunci poate e altceva... dar la cat il cunosc... acest lucru e imposibil...

[special creep]

Nu consider daruirea vietii sacrificiu suprem.
Eu uneori vreau sa scap de ea.nu ii inteleg pe oamenii care au ca scop nasterea altora, sa dea viata. E un lant vicios:
traiesc pentru ca altii sa traiasca.daca nu avem un scop adevarat oricum viata noastra nu valoreaza nimic si o putem
darui celor cu un scop. Dar in esenta viata nu are scop, poate doar acela de a ne intoarce de unde am plecat (in Univers).
Mi-as da viata pentru orice, dar sa nu fiu nevoita sa ma omor eu, sa faca altii asta(si fara tortura). Eu nu am puterea sa ma sinucid.

[LigiaB]

Nici eu nu pun pret mare pe viata. NU ma obsedeaza. As da-o destul de usor ptr o cauza buna, ptr unul din membrii familiei si chiar ptr un prieten aproape de sufletul meu as face-o. Instinctual, poate si ptr un strain sa il salavez de la innec (inot f bine ) sau din foc, etc.

Recunosc, as negocia intii As incerca intii sa dau juma de ficat (stiti ca poate creste la loc), sau un rinichi (asta numai creste) as da si maduva daca ar fi "a perfect match" , juma din singe.
Daca ma gindesc mai bine, as face asta si ptr o persoana complet straina numai sa ii salvez viata. Pe cuvintul meu.